A fost uns rege al Serbiei la ctitoria lui voievodală de la Jicea de către Sfântul Sava, fratele lui trupesc și părinte duhovnicesc. A fost creștin adevărat, râvnitor și plin de cucernicie, domnitor înțelept și iubitor de pace. Împreună cu fratele lui, Sfântul Sava, el a ridicat ortodoxia sârbă pe culmi mari de slavă și strălucire.

Sfântul Ștefan, întâiul rege încoronat al Serbiei, a avut patru fii: Radoslav, Vladislav, Uroș și Predislav. Primii 3 au cârmuit Serbia unul după altul, iar Predislav, la îndemnul unchiului său, Sfântul Sava, arhiepiscopul sârbilor (pomenit la 14 ianuarie), a depus voturile monahale devenind mai târziu Sava al II-lea, cel de-al treilea arhiepiscop al Serbiei, trecut și el în rândul sfinților.

Mai înainte de moarte, la dorința sa, Sfântul Ștefan Întâiîncoronatul a fost tuns monah, cu numele de Simon, de către Sfântul Sava, fratele său. El s-a săvârșit către Domnul în douăzeci și patru de zile ale lunii septembrie, la anul 1224. Sfintele lui moaște făcătoare de minuni odihnesc la Mănăstirea Studenița.