Cateheză studențească: „Cum și de ce S-a făcut om Hristos?”
Cunoașterea contextului în care te afli reprezintă un reper general indispensabil pentru om. Putem auzi câteodată întrebarea: „Pe ce lume trăiești?” atunci când acțiunile noastre contrazic rutina cotidiană, obișnuințele majorității oamenilor de fiecare zi. Sun Tzu, un strateg militar chinez din secolul V î.Hr., în cartea sa, „Arta Războiului” amintea de acest lucru. Spre surprinderea celor neinițiati în cele ale strategiei militare, el nu punea accentul pe proporția armatei ori pe echipamentul de care dispunea, ci pe cunoașterea contextului sau a terenului în care va avea loc lupta.
Care este lupta omului pe pământ și care este contextul acesteia? În ce luptă ne investim energiile, timpul, resursele și ce câștigăm la finalul efortului nostru? Ducem noi lupta cea bună? Ne-am așezat de partea bună a baricadei? Arhistrategul creștinului este însuși Dumnezeu Atoatecreatorul. Preștiind că omul va cădea, i-a rânduit o cale de scăpare, un Mântuitor. Întruparea Fiului nu a fost un „plan B”, ci Dumnezeu, ca un Bun strateg, a plănuit încă din veci Nașterea unui Mântuitor, Mântuitor Care s-ar fi întrupat, ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, chiar dacă omul nu ar fi căzut. Aceste lucruri s-au discutat la Catehezele studențești de miercuri seară, la Paraclisul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” avându-l alături pe părintele Ioan Puiu, paroh al comunității Rediul Scânteii. Dezbateri, întrebări, dumiriri. Nașterea lui Iisus Hristos a fost un eveniment unic în istorie, ce a determinat începerea unei noi epoci. El a venit la „plinirea vremii” când contextul politic, social, cultural, religios a fost prielnic venirii lui Mesia. Imperiul Roman a ajuns la apogeul întindere sale teritoriale și al dezvoltării sale economice. Sincretismul religios atingea la vremea aceea măsuri nemaiîntâlnite. Limba elenă se vorbea pretutindeni iar Dreptul Roman se impusese în administrație. Pe de altă parte, o fecioară din neam ales și profețită cu mult timp înainte, s-a arătat vrednică de primirea întrupării Fiului Ceresc.
Participarea lui Dumnezeu în istorie se poate observa atât la evanghelistul Matei, cât și la evanghelistul Luca. Amândoi prezintă o geneaologie ce arată că Iisus a fost om cu toate ale omului, afară de păcat. Totodată, ne este prezentată și firea divină. Evanghelistul Luca nu lasă loc de interpretări, zămislirea pruncului Iisus a fost de origine dumnezeiască.
Am zăbovit și pe textul biblic ce se referă la căutarea și călătoria magilor, care reflectă efortul omului de a afla Adevărul. Am meditat la această căutare. S-au adresat multe întrebări părintelui. Unele depășeau tema noastră, dar totuși aveau ceva în comun. Exprimau fiecare dintre ele, dorința de a înțelege și de a dobândi răspuns căutărilor sale. O vorbă înțeleaptă spune că „cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească”.
Catehezele pe care le organizăm sunt de fapt locul unde participanții sunt invitați să-și exprime nedumeririle, îndoielile, frământările interioare pentru a găsi repere, spre a afla calea spre Adevăr. Aici poți primi răspuns la întrebările tale, sau, curajul de a continua să cercetezi. (Emilian Donisanu, ATOR Iași)
