Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni

Reportaj

Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni

    • Mănăstirea Războieni
      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Oana Nechifor

      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Oana Nechifor

    • Mănăstirea Războieni
      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

    • Obștea Mănăstirii Războieni
      Obștea Mănăstirii Războieni / Foto: Maria Burlă

      Obștea Mănăstirii Războieni / Foto: Maria Burlă

    • Mănăstirea Războieni
      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Oana Nechifor

      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Oana Nechifor

    • Maica Xenia de la Mănăstirea Războieni
      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

    • Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Războieni
      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

      Locul de rugăciune al maicilor de la Războieni / Foto: Maria Burlă

Interiorul bisericii de la Războieni este înveșmântat în simplitate și împodobit cu icoane. Aici se-adună în rugăciune viețuitoarele acestei așezări monahale, aducând prinos de mulțumire și rugă de pomenire.

Adunate laolaltă în naos, maicile par niște îngeri în trup ce se-nalță cântând Mirelui. „Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului!”   se-aude în fiecare seară, atunci când soarele trece grăbit spre asfințit.

Stavrofora Olimpiada, monahiile Antonia, Ecaterina, Xenia, Gabriela, Andreea, Veniamina, Teodosia, Sebastiana, Cipriana, Varvara, Teofana, Macaria, Vitalia, Tomaida, Serafima  sub picioarele lor și-ale noastre odihnesc osemintele oștenilor Sfântului Ștefan.

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana

Intrarea în biserica de la Războieni se face pe partea sudică, printr-un portal gotic de piatră. Naosul și pronaosul acesteia sunt despărțite printr-un perete masiv străpuns de o ușă. Deasupra ei se află o firidă pentru așezarea icoanei hramului.

În pronaos, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, cu Prunca în brațe, datând din secolul al XIX-lea, impresionează prin delicatețe. Fecioara Maria arată spre mama Sa, iar Sfânta Ana îndeamnă blând să ne-apropiem. Și icoana Maicii Domnului cu Pruncul din naos e deosebită și seamănă cu cea din pronaos. Am putea spune că doar vechimea le deosebește. Mireasma florilor mereu proaspete de alături le înfrumusețează parcă și mai mult.  

În sfântul altar se păstrează fragmente din oasele moldovenilor care au luptat pentru apărarea Țării Moldovei împotriva turcilor, la 26 iulie 1476.