Schitul „Sfântul Antonie” de la Iezerul-Vâlcea

Locuri de pelerinaj

Schitul „Sfântul Antonie” de la Iezerul-Vâlcea

    • Vechea biserică a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”
      Vechea biserică a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

      Vechea biserică a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

    • Catapeteasma vechii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”
      Catapeteasma vechii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

      Catapeteasma vechii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

    • Catapeteasma noii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”
      Catapeteasma noii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”. În partea dreaptă se află racla cu moaştele Sfântului Antonie

      Catapeteasma noii biserici a Schitului Iezer cu hramul „Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”. În partea dreaptă se află racla cu moaştele Sfântului Antonie

    • Schitul Iezer
      Schitul Iezer - vedere generală

      Schitul Iezer - vedere generală

    • Vechea biserică a Schitului Iezer zidită de Sfântul Antonie
      Vechea biserică a Schitului Iezer zidită de Sfântul Antonie

      Vechea biserică a Schitului Iezer zidită de Sfântul Antonie

Una dintre cele mai izolate sihăstrii din nordul Olteniei, Schitul Iezer este aşezat pe malul drept al râului Iezer, la 4 km nord de satul Cheia, în apropiere de oraşul Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea.

La Schitul Iezer a existat un așezământ monastic mai vechi decât cel actual, construit din lemn. Primii ctitori ai acestui sfânt locaş au fost Radu cel Mare (1377-1383) şi fiul său, Mircea cel Bătrân (1386-1418).

Cu trecerea timpului, acest schit s-a ruinat, fiind refăcut în anul 1558 și între anii 1567-1568 de Mircea Vodă Ciobanul şi Doamna Chiajna. După refacerea Schitului Iezer, aici s-a adăpostit o mare obşte monahală cu peste trei sute de vieţuitori. O parte dintre aceştia trăiau viaţa de obşte în mănăstire, iar alţii trăiau ca pustnici prin peşteri sau prin chilii, venind doar duminică şi în zilele de sărbători să participe la slujbele săvârşite în biserică.

Un moment de încercare pentru aşezământul monahal are loc după moartea lui Mihai Viteazul. Se spune că, pornind la luptă înspre Ardeal, voievodul Mihai Viteazul a trecut pe la schit lăsând aici, spre bună păstrare, rezerva vistieriei sale. După decapitarea sa la Câmpia Turzii, năvălitorii străini, venind în căutarea vistieriei, au jefuit schitul și au ucis trei sute de călugări ce au apărat schitul cu prețul vieții lor. Monahii au fost înmormântaţi de săteni în trei gropi comune de la poalele stâncilor. Mărturie a acestor fapte stau cele trei cruci săpate în stânca din apropierea schitului, dar şi minunile care se săvârşesc uneori în acest loc.

Schitul se află în strânsă legătură cu Sfântul Antonie de la Iezer care a sihăstrit aici la sfârșitul secolului al XVII-lea. Între anii 1693-1705, prin purtarea de grijă a episcopului Ilarion al Râmnicului, se reface aşezământul. Sfântului Antonie a donat toate economiile sale şi a lucrat personal la rezidirea schitului. Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se păstrează şi astăzi, în partea de apus a bisericii.

Din anul 1948, la Schitul Iezer s-a înfiinţat o obşte de maici, care se ostenesc să ducă mai departe tradiţia monahală existentă aici de mai multe secole. Între anii 1996-1999 a fost construit un paraclis cu hramul „Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”.

Cei ce doresc să viziteze Schitul Iezer pot lua autobuzul ce face curse regulate din Râmnicu Vâlcea până în satul Cheia. Din sat şi până la schit se mai merge la pas o oră pe un drum forestier.

(Foto) Liniștea de la Schitul „Sfântul Antonie” de la Iezerul-Vâlcea