Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob

Documentar

Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob

    • Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob
      Mănăstirea „Sf. Gheorghe“, Hozeva - Israel, unde se află moaştele Sf. Ioan Iacob de la Neamţ

      Mănăstirea „Sf. Gheorghe“, Hozeva - Israel, unde se află moaştele Sf. Ioan Iacob de la Neamţ

    • Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob
      Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob

      Închinare la moaştele Sfântului Ioan Iacob

Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează în perioada 23 februarie-1 martie un pelerinaj în Ţara Sfântă, credincioşii având posibilitatea să calce pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos, dar şi a sfinţilor şi monahilor care s-au ostenit pe aceste meleaguri. La biserica Mănăstirii „Sfântul Gheorghe Hozevitul“ din apropiere de Ierihon, pelerinii se pot închina la moaştele cele binefăcătoare ale Sf. Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul).

În perioada 23 februarie -1 martie, Compartimentul „Pelerinaje şi turism“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează un pelerinaj de 7 zile în Israel. Deplasarea către Ţara Sfântă se va face cu avionul, din Bucureşti, Aeroportul Otopeni, la Tel Aviv, Aeroportul Ben Gurion.

Potrivit d-lui Costel Damian, managerul Compartimentului din cadrul MMB, tariful este de 680 de euro/persoană, cu toate taxele incluse, cazarea făcându-se în camere duble la hoteluri de 3 stele.

În preţ sunt incluse transportul cu avionul, taxele de aeroport, asistenţă în aeroport la sosire şi plecare, 7 nopţi de cazare în camere duble cu aer condiţionat, în regim de demipensiune. De asemenea, sunt acoperite taxele de intrare la obiectivele din program, transportul cu autocarul cu aer condiţionat şi preot însoţitor/ghid local vorbitor de limba română din partea Centrului de Pelerinaj. Nu sunt incluse în preţ opţionalele: vizitarea M-rii „Sf. Sava“ (5 euro), plimbarea cu vaporul pe Marea Galileei (10 euro), asigurarea medicală, transportul spre Aeroportul Otopeni.

Şapte zile de hrană spirituală

Primul popas duhovnicesc în Ţara Sfântă este în localitatea Lida - patria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unde se va face oprire în localitatea Ein Karem, pentru timp de închinare în biserica ridicată pe locul casei Sfinţilor Părinţi ai Sf. Ioan Botezătorul, Zaharia şi Elisabeta.

În a doua zi se vor vizita Muntele Măslinilor cu mănăstirea rusească de pe Muntele Înălţării - Eleon, Biserica Dominus Flevit (Domnul a plâns); Grădina Ghetsimani, cu Biserica Tuturor Naţiunilor (sau Biserica Patimilor lui Iisus) şi biserica ce adăposteşte mormântul Maicii Domnului din Grădina Getsimani. Pelerinajul continuă cu intrarea în Cetatea Ierusalimului prin poarta Sf. Arhidiacon Ştefan şi vizitarea casei Maicii Domnului şi a scăldătorii Vitezda, se parcurge Drumul Crucii, cu cele 14 opriri, Biserica Sfântului Mormânt, Golgota, Piatra Ungerii, Sfântul Mormânt şi toate paraclisele.

Credincioşii se vor ruga în a treia zi în Biserica Naşterii Domnului din Betleem, iar pelerinii pot participa la Sf. Liturghie de la miezul nopţii. În ziua a patra credincioşii vor asista la Sf. Liturghie săvârşită la aşezământul românesc de la Ierusalim, după care se va merge pe Muntele Sion: Biserica Adormirii Maicii Domnului, la locul Cinei celei de Taină şi mormântul Regelui David. De asemenea, se va vizita Zidul de Vest, mai cunoscut ca Zidul Plângerii, iar după-amiază pelerinii vor avea timp de cumpărături.

În a cincea zi, turiştii se vor îndrepta spre oraşul Betania, unde se va vizita mormântul Sfântului Lazăr, apoi spre Hozeva, pentru a se închina în Mănăstirea cu hramul „Sfântul Gheorghe“, la moaştele Sf. Ioan Iacob Hozevitul  de la Neamţ.  Periplul va continua la Ierihon, cel mai vechi oraş din lume, unde se va vizita biserica greacă de pe Muntele Ispitirii, aşezământul românesc din oraşul Ierihon şi biserica greacă ortodoxă unde se află sicomorul lui Zaheu Vameşul.  Ochii călătorului vor scruta Valea Iordanului - locul real al Botezului Domnului nostru Iisus Hristos. Urmează vizitarea Mănăstirii „Sf. Gherasim“ de la Iordan şi o scurtă oprire la Marea Moartă.

Alte opriri vor fi făcute la Muntele Fericirilor, Capernaum, cu toate obiectivele, iar opţional se va face o plimbare cu vaporul pe Marea Galileei. Se va urca Muntele Tabor, la mănăstirea cu Biserica „Schimbarea la Faţă“, se va vizita satul Cana Galileei. În oraşul Nazaret se va merge la biserica din preajma izvorului „Buna Vestire“, pictată de fraţii români Moroşanu, în anul 1977.

Joi, 1 martie, va fi vizitat oraşul Haifa, Biserica Stella Maris, grădinile etajate Bahai. Înainte de a face cale întoarsă cu avionul spre Bucureşti, pelerinii se vor închina în Mănăstirea cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“.

 

Pentru alte informaţii utile, precum normele de conduită la locurile sfinte vizitate în Israel, călătoria cu avionul sau alte obiective turistice, pelerinii se pot adresa personalului Compartimentului „Pelerinaje şi turism“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.14, Iasi - 700064, România sau la telefon:

0040.232.276.907; Fax: 0040.232.276.867 şi pe internet, la email: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk; office@provitur.ro; sau pe web, la www.centruldepelerinaj.ro; www.provitur.ro.

Sf. Ioan Iacob Hozevitul a fost egumen la Schitul românesc „Sf. Ioan Botezătorul“

În a cincea zi, pelerinii vor merge la Hozeva, în apropiere de Ierihon, la locul de închinăciune numit Mănăstirea cu hramul „Sfântul Gheorghe“, care adăposteşte moaştele Sf. Ioan Iacob (Hozevitul) de la Neamţ. Preacuviosul Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, din botez primind numele de Ilie.

A intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, la 8 aprilie 1936, în miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi, fiind tuns în călugărie şi primind numele de Ioan.

Fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă, nevoindu-se în Mănăstirea „Sfântul Sava“ de lângă Betleem. În anul 1947 este numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc „Sf. Ioan Botezătorul“ de pe valea Iordanului, unde a dus ascultare timp de 5 ani. În luna noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Sihastrul se retrage din ascultarea de egumen şi, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obştea Mănăstirii „Sf. Gheorghe Hozevitul“ din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat), mai apoi, din vara anului 1953, se retrage la o peşteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana.

Şi-a dat obştescul sfârşit în vara anului 1960, la 5 august, nu înainte ca să se împărtăşească cu Sfintele Taine. La 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor, pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. Sfântul Sinod al BOR l-a trecut în rândul sfinţilor, la data de 20-21 iunie 1992, sub numele de „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ“, fixându-i-se zi de prăznuire 5 august.

„Când va dori, Sfântul Ioan Iacob va reveni acasă, la Neamţ“

Sf. Ioan Iacob Hozevitul, pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, a transmis credincioşilor hrană duhovnicească şi prin intermediul poeziilor. Scrierile sale, aşternute pe hârtie, au fost reunite anul trecut în „Opere complete“, volum apărut la Editura Doxologia a MMB. La momentul lansării cărţii, vorbind despre viaţa şi opera extrem de actuală timpurilor noastre, părintele arhimandrit Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, a spus că „acest român sfânt care s-a nevoit în Ţara Sfântă“ a scris toate acestea „dintr-o simţire“, pentru a ne fi transmise nouă, cei care „ar trebui să-l cunoaştem mai bine“ şi ar trebui să ne rugăm pentru „revenirea sa acasă, la Neamţ“. „Deşi moaştele Sf. Ioan Iacob se află în ţara sfântă, el este cinstit cu precădere de pelerinii din ţările ortodoxe, iar când va dori, Sfântul va reveni acasă, la Neamţ“, a spus marele eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi.

În februarie, pelerinaj la mănăstirile nemţene

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează în perioada 18-19 februarie un pelerinaj de două zile la mănăstirile din judeţul Neamţ. În program sunt cuprinse obiectivele: Cetatea Neamţ, Mănăstirile Agapia, Văratec, Neamţ (foto), Sihăstria, Secu, Durău, Pângăraţi, Bistriţa, Bisericani (opţional), precum şi Baraj Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui, Biserica Domnească „Sf.Ioan“, Curtea Domnească şi Turnul Clopotniţă.

Tariful este de 215 lei/persoană (minimum 30 de pelerini) sau 250 lei/persoană (minimum 12 pelerini), fiind incluse următoarele servicii: transport auto; cazare o noapte la Durău; mic dejun şi însoţitor grup. Nu sunt incluse intrările la obiective sau alte cheltuieli personale.