http://www.doxologia.ro/video/interviuri/pr-arsenie-papacioc/pr-arsenie-papacioc-drumul-spre-mantuire

Data:2 noiembrie 2010

  00:01 – Pr. Arsenie: -În pustie veneau lupii la zece metri de tine şi rânjeau şi ce stare aveam atunci, că ştiam că ei nu voiau să mă muşte, ci voiau să mă mănânce. Şi totuşi, trebuia să-mi păstrez un echilibru, cu gândul la Dumnezeu, să-l fac să zâmbească. Este imposibil, dar cel puţin să mă ferească de el şi m-a ferit, dar nu pentru rugăciunea mea, ci pentru că mă iubea ca pe un păcătos, dar mă iubea. Dragii mei, adevărul este că, scara pe care trebuie să mergem noi este cu picioarele în apă urât mirositosre şi ajunge până la cer. Dacă, nu iubeşti, cel puţin să nu urăşti şi eşti pe prima treaptă, nu eşti în apă şi aceasta este o tendinţă firească, cu ajutorul lui Dumnezeu, care ne iubeşte şi ne apără să creăm o evoluţie a noastră, să ne agăţăm şi de altă treaptă, pentru că nu suntem în apă, dar mirosul nu este departe de noi şi atunci ne mai agăţăm de o treaptă, de o treaptă şi uite aşa, una câte una, până ajungem din ce în ce mai sus. Unde ne găsim? Pe drumul cel bun. Aceasta este obligaţia noastră. La început, dar suntem pe drumul cel bun şi ne ajută şi harul lui Dumnezeu, pentru că suntem pe drumul cel bun. Deci, încearcă strategic să-i iubeşti pe vrăjmaşi, agaţă-te de prima treaptă, pentru că nu este glumă. Ştiţi ce vreau să vă spun? Este un lucru foarte greu de spus, dar şi mai greu este să pătrundă: nu ştim dacă mâine mai trăim, ci doar astăzi şi nici astăzi nu ştim acest lucru pentru mult timp. „De auziţi glasul Meu, să nu se învârtoşeze inimile voastre”, zice Mântuitorul Iisus Hristos.

01:52 –Dacă se pune problema aşa, că astăzi este ultima mea suflare şi răsuflare, să ştii că începi să fii prezent. Fraţii mei, Dumnezeu nu ne cere numaidecât să facem nu ştiu câte rugăciuni, cum au făcut mulţi rugăciuni şi cineva a făcut rugăciunile de dimineaţă, dar seara, că nu a avut timp dimineaţă, ca să nu rămână cu ele nefăcute, dar ştiţi vorba aceea: „Tipic, tipic şi la inimă nimic”. Nu. Să ai în fiecare clipă prezenţa ta. Vreau să vă spun că, există un plan de foc în armată, cu câteva puncte. Mai întâi de toate: determinarea precisă a poziţiei tale. Ce poziţie am eu? Sunt creştin, sunt călugăr, sau preot, sau mirean. Al doilea punct este: determinarea precisă a inamicului. Cine este inamicul? Cu cine luptăm noi? Sigur că, pe front luptăm cu duşmanul, care este turc, sau rus şi aşa mai departe. Noi, creştinii, luptăm cu duhurile rele. Al treilea punct: este determinarea distanţei. Aţi putea zice: „Dar ce mai interesează pe cineva distanţa în armată?”. Contează, pentru ca să poţi pune înălţătorul la distanţa respectivă şi să ajungă glonţul la ţintă, pentru că, altfel, ajunge în pământ, sau prea sus. Deci, sunt toate puse la punct. De ce ne trebuie înălţător?, aţi mai putea întreba. Da, însă, zice Sfântul Antonie cel Mare: „De care păcat să ne ferim mai întâi? Să ne ferim de mândrie, desfrânarea? Nu. Cel mai dintâi? Cel mai dintâi păcat, de care trebuie să ne ferim, este cel de lângă tine”. De ce să mă gândesc eu la furt, când acum am altceva care mă ispiteşte, alt duşman?

03:48 –Dacă o mână vrea să te omoare, la porunca cuiva, tu opreşte mâna care a vrut să te lovească şi apoi de judeci cu acela care a poruncit aceasta. Că aici este primejdia: cea de lângă tine. Deci, păcatul cel mai apropiat de tine, acesta este păcatul cel mai important pentru tine. Din acest motiv se pune „înălţătorul”, din acest motiv trebuie să se cunoască „distanţele”. Şi al patrulea: în armată se foloseşte tot armamentul posibil, ca să omori, sau să neutralizezi inamicul. La noi, care este armamentul? Este, rugăciunea, postul, starea de veselie, care înseamnă o rugăciune permanentă. Vă daţi seama, a fi vesel înseamnă că, deja eşti omul cerului, mai mult decât al pământului, decât al firii tale. Este necesară o permanentă stare de veselie, că vă spun sigur: oricare ar fi motivul întristării, acela vine numai de la diavoli. Cum se poate ca, tu, fiinţă răscumpărată, care porţi numele lui Dumnezeu, care porţi un nume divin, care ai posibilitatea să te îndumnezeieşti, să te superi? Pentru că diavolul, dragii mei, el este un tolerat, nu mai este o putere şi frica aceasta de