Sfântul Epitaf, icoană a Îngropării lui Hristos

Iconografie

Sfântul Epitaf, icoană a Îngropării lui Hristos

    • Sfântul Epitaf, icoană a Îngropării lui Hristos
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

    • Sfântul Epitaf, icoană a Îngropării lui Hristos
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Sfântul Epitaf, numit și Sfântul Aer sau Plascenița, este un obiect bisericesc de cult în formă dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află brodată icoana Înmormântării lui Hristos.

Sfântul Epitaf (denumire din grecescul ἐπιτάφιος – compusă din ἐπι care se traduce „pe, deasupra” și τάφιος care se traduce „mormânt”), numit și Sfântul Aer sau Plascenița (slavonă), este un obiect bisericesc de cult în formă dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află brodată icoana Înmormântării lui Hristos.

În Sfânta și Marea Vineri, în Biserica Ortodoxă, după slujba Ceasurilor, se săvârșește Vecernia, în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf – icoana ce reprezintă punerea în mormânt a Domnului. Acesta este așezat pe o masă, iar deasupra se pun Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce. Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec pe sub masă.

Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la sfârșitul slujbei Deniei Prohodului (Utrenia Sâmbetei celei Mari), oficiată spre seară. În cadrul acestei slujbe, preotul, însoțit de credincioși, poartă în procesiune în jurul bisericii Sfântul Epitaf, actualizând evenimentul înmormântării Mântuitorului. După procesiune, Epitaful este este dus în Sfântul Altar, fiind așezat pe Sfânta Masă. Aici va rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălțării Domnului, când este așezat în locul său din biserică.

Slujba Vecerniei și Utreniei din Vinerea și Sâmbăta Pătimirilor închipuie acțiunea de luare a Trupului Domnului de pe Cruce, de către Iosif și Nicodim, pregătirea pentru înmormântare și înmormântarea Lui. Iosif și Nicodim, luând Trupul Domnului de pe Cruce, L-au dus și L-au așezat pe o lespede de piatră, L-au pregătit pentru înmormântare (au înfășurat întregul corp în giulgiu, după ce L-au uns în prealabil cu o amestecătură de smirnă și aloe), după care L-au dus și L-au înmormântat. Tocmai aceste evenimente sunt simbolizate în întreaga procesiune cu Sfântul Epitaf.

De obicei, peste Epitaf creștinii așază flori, iar preotul tămâiază ca la orice mort încă neîngropat.

În Biserica Ortodoxă mai există o procesiune similară cu cea din Vinerea Mare, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, atunci când are loc procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului.

Citește despre: