“Şi a doua zi, foarte de dimineaţă, sculându-Se, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu şi Se ruga acolo. Şi a mers după El Simon şi cei ce erau cu...
|
Vineri, 25 Mai, 2012
|
Iaşi:
Cer înnorat, 17°C
"Uită-mi-te însă că apostolii au fost biruiţi, n-au reuşit nimic, iar femeia a reuşit! Atât de puternică este rugăciunea stăruitoarei!"
OMILIA 52 (LII) la Evanghelia de la Matei
Şi ieşind Iisus de acolo, S-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. Şi iată o femeie cananeancă, ieşind din hotarele acelea, a strigat către El, zicând: "Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David, fiica mea rău se îndrăceşte". Evanghelistul Marcu spune că Iisus a intrat într-o casă, dar n-a putut să rămână tăinuit.
- Dar pentru ce S-a dus Iisus în părţile acelea?
- Dupa ce Hristos a desfiinţat porunca Vechiului Testament cu privire la mâncăruri, mergând pe aceeaşi cale, a deschis şi neamurilor uşa. Aşa şi Petru a fost trimis la Corneliu sutaşul, după ce mai întâi primise porunca de a desfiinţa legea cu privire la mâncăruri.
Dar poate că cineva m-ar întreba:
- Pentru ce Hristos S-a dus la păgâni, când El a spus ucenicilor Săi: „în calea păgânilor să nu mergeţi”?
- Mai întâi, aceasta îţi răspund, că Hristos nu era obligat să îndeplinească ceea ce poruncise ucenicilor Săi; în al doilea rând, că nu S-a dus în părţile acelea că să predice, lucru pe care şi Marcu îl lasă să se înţeleagă, când spune că S-a ascuns, dar nu S-a putut tăinui. După cum nu era în ordinea firească a lucrurilor ca Domnul să nu Se ducă să propovăduiască mai întâi păgânilor, tot aşa nu era vrednic de iubirea Sa de oameni, că să alunge pe cei care se apropiau de El. Dacă trebuia să Se ducă după cei care fugeau de El, cu atât mai mult nu trebuia să fugă de cei care se ţineau dupa El.
Uită-te cât de mult merită această femeie cananeancă să i se facă bine! N-a îndrăznit să se ducă la Ierusalim, că se temea şi se socotea nevrednică. Dacă n-ar fi fost această socotinţă, s-ar fi dus şi la Ierusalim; aceasta se vede şi din tăria rugăminţii ei şi din aceea că a ieşit din hotarele ei.
Unii interpretează alegoric acest text şi spun: Când a iesit Hristos din Iudeea, atunci a îndrăznit şi Biserica – simbolizată prin aceasta femeie - să se apropie de Hristos, ieşind din hotarele ei. „Uită, spune profetul, poporul tău şi casa părintelui tău”.
Hristos a ieşit din hotarele Lui, iar femeia din hotarele ei; şi aşa au putut să se întâlnească. Că spune evanghelistul; „Iată, o femeie cananeancă, ieşind din hotarele ei”.
Evanghelistul o învinuieşte pe femeie, că să pună în lumină minunea şi că să o laude mai mult.
Când auzi de cananeancă, gândeste-te la popoarele acelea pline de fărădelegi, care au răsturnat din temelii legile firii. Aducându-ţi aminte de ele, gândeşte-te şi la puterea venirii lui Hristos.
Cananeenii au fost scosi din mijlocul iudeilor că să nu strice pe iudei; dar ei s-au arătat mai înţelepţi decât iudeii, că au ieşit din hotarele lor şi s-au apropiat de Hristos, pe când iudeii L-au alungat, deşi venise la ei.
Apropiindu-se, dar, femeia de Hristos n-a rostit alte cuvinte decât: „Miluieşte-mă!”; şi la strigătul ei s-a strâns în jur o mulţime de lume. Şi era o privelişte de-ţi storcea lacrimi: să vezi o femeie strigând cu atâta sfâşiere de inimă, să vezi o mamă rugându-se pentru fiica ei, şi fiica ei atât de greu bolnavă! Mama nici n-a îndrăznit să aducă pe îndracită înaintea Învăţătorului, ci a lăsat-o acasă zăcând, şi ea însăşi a venit să se roage, îi spune numai boala, fără să mai adauge ceva!
Nu-L trage pe doctor la casa ei, ca omul acela împărătesc, care-I spusese: „Vino şi pune mâna Ta!”; şi: „Coboară înainte de a muri copilul meu!”
Nu, ci povestindu-i nenorocirea sa şi grozăvia bolii, cere mila Stăpânului dând drumul la mari strigăte. Nu spune: „Miluieşte pe fiica mea!”, ci: „Miluieşte-mă! Ai milă, Doamne, de mine! Fata mea nu-şi dă seama de grozăvia bolii! Eu sunt cea care sufăr mii şi mii de dureri, că îmi dau seama de grozăvia bolii; şi ştiind-o mă cuprind nebuniile!”
„Iar El nu i-a răspuns nici un cuvânt”
Cât de neobişnuită şi de ciudată e purtarea Domnului! Pe iudeii cei nerecunoscători îi miluieşte necontenit, pe cei care-L hulesc îi roaga, pe cei care-L ispitesc nu-i părăseşte, iar pe această femeie, care aleargă la El, care se roagă de El, care I se închină, care arată atâta credinţă, deşi nu fusese crescută nici în lege, nici în profeţi, pe aceasta n-o învredniceşte nici cu un răspuns! Pe care om nu l-ar fi scandalizat când ar fi văzut că Hristos Se poartă cu o femeie cu totul altfel decât I se dusese vestea? Se zvonise, doar, că străbătea satele şi vindeca pe bolnavi!
Pe cananeanca însă o respinge, deşi ea venise la Dânsul! Pe care
Află cum poți prelua titlurile din Doxologia|
Recomandă Doxologia
|
|
Facebook:
|
|
Google+:
|
|
Contribuie la acest articol
|
|
| Trimite corecții | Informații suplimentare |
| Recomandă link | Trimite fotografie/video |
| Contact | Adaugă un comentariu |
