Sfânta Cuvioasă Parascheva – perseverenţă în iubire - Mihaela Murariu

Concurs eseu

Sfânta Cuvioasă Parascheva – perseverenţă în iubire - Mihaela Murariu

    • Sfânta Cuvioasă Parascheva – perseverenţă în iubire - Mihaela Murariu
      Sfânta Cuvioasă Parascheva – perseverenţă în iubire - Mihaela Murariu

      Sfânta Cuvioasă Parascheva – perseverenţă în iubire - Mihaela Murariu

„Iubirea e dovada existenţei noastre eterne și mijlocul desăvârşirii noastre.”
Dumitru Stăniloae

-         Ce este iubirea?

-         Cum putem trăi frumos pentru a face loc în inimile noastre iubirii lui Hristos?

-         Noi, tinerii, putem avea pe sfinţi ca modele de iubire?

Iată câteva întrebări pe care mi le pun deseori şi cred că răspunsul lor îl putem afla şi din viaţa Sfintei noastre Parascheva, numită în popor şi “Sfânta Vineri”.

De la ea am învăţat ce înseamnă iubirea duhovnicească, acea iubire nobilă care ne scoate din iubirea noastră, pentru a ne dărui lui Dumnezeu şi slujirii semenilor, fără a aştepta ca şi ceilalţi să ni se dăruiască nouă.

De la ea am învăţat ce înseamnă perseverenţa în iubire, acea iubire duhovnicească care este mai înaltă decât iubirea trupească şi înrudeşte pe om cu Dumnezeu, făcând să ardă în el flacăra iubirii şi râvnei pentru Dumnezeu.

Din tinereţe a iubit natura, oamenii şi pe Dumnezeu.

Deşi avea doar doisprezece anişori, într-o zi de duminică, aflându-se în Biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu, unde a auzit cuvintele: “Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie”, iubirea faţă de Dumnezeu şi dorul de desăvârşire s-au aprins în inima ei; Cuvintele Mântuitorului au rodit în inima ei astfel încât la ieşirea din biserică s-au concretizat în smerenie şi iubire milostivă, schimbând hainele ei cele scumpe cu ale unei fetiţe orfane care tremura de frig şi de foame. A fost poate prima dovadă de iubire jertfelnică, pentru că acasă a fost certată şi chiar bătută pentru dragostea ei cea mare pe care o avea pentru Hristos şi pentru semeni. Dar oricât de greu ar fi fost, fetiţa nu a disperat, ci cu multă credinţă şi-a urmat drumul către Mirele ei cel ceresc.

Înainte de a împlini douăzeci de ani Parascheva a plecat din casa părintească spre Locurile Sfinte, închinându-se cu multă evlavie la Mormântul purtător de viaţă al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, apoi stabilindu-se în Pustiul Iordanului.

Putem spune că este decizia cea mai grea de luat în viaţă pentru un tânăr. Tinereţea este perioada cea mai sfântă din viaţa omului, în care tânărul, conştient de menirea sa, doreşte să devină un om de valoare. Dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinţi au dus-o pe tânăra Parascheva către mănăstire, apoi către pustie, făcând ca iubirea ei faţă de cele sfinte să rodească în chip bogat.

Slăbită de postiri şi osteneli, dar bogată în virtuţi, la vârsta de 27 de ani Dumnezeu o cheamă pe tânăra Parascheva la ceruri. Este îngropată ca o străină, fără ca cineva să ştie de nevoinţele sale, de iubirea nespusă ce o avea către Domnul.

Dar Dumnezeu care nu uită de cei care-L iubesc pe El a descoperit Sfintele sale moaşte în chip minunat. În timpul domnitorului Vasile Lupu şi a mitropolitului Varlaam al Moldovei, acestea au fost aduse la Iaşi unde au rămas spre cinstire pănă în zilele noastre. Pomenirea ei se face în fiecare an în ziua de 14 octombrie, când la Iaşi se organizează un mare pelerinaj, ca răspuns al iubirii oamenilor la iubirea lui Dumnezeu faţă de noi şi al Sfintei Parascheva faţă de neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti.

Pentru mine, Sfânta Cuvioasă Parascheva reprezintă un model de perseverenţă în iubire faţă de Dumnezeu şi de semeni. Dorul de Dumnezeu a încolţit în sufletul ei încă din copilărie şi a rodit însutit în tinereţe, astfel încât Dumnezeu a răsplătit dragostea ei pentru El cu darul sfinţeniei şi neputrezirea trupului, devenind Sfinte Moaşte făcătoare de minuni.

Cred că pentru toţi tinerii Sfânta Parascheva rămâne un model de credinţă, milostenie, rugăciune, răbdare, speranţă dar, mai presus de toate model de iubire statornică, de tânăr care renunţă la iubirea pământească pentru a face loc în inimă iubirii lui Dumnezeu. Iubirea sinceră faţă de Dumnezeu a făcut-o să se retragă mai departe de oameni doar pentru a fi mai aproape de ei sufleteşte, ajutându-i în necazurile vieţii prin rugăciunile sale şi puterea de a face minuni.

Să o lăudăm pe Sfânta Parascheva pentru bogatele daruri pe care le revarsă către noi: “Bucură-te Sfântă Parascheva, mult folositoare!”, cerându-i să nu ne uite pe noi, pământenii, ci să ne pomenească în împărăţia lui Dumnezeu: “Sfântă Preacuvioasă Maică Parascheva, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”

Citește despre: