Rolul lactatelor în timpul sarcinii şi alăptării

Social

Rolul lactatelor în timpul sarcinii şi alăptării

    • Rolul lactatelor în timpul sarcinii şi alăptării
      Rolul lactatelor în timpul sarcinii şi alăptării

      Rolul lactatelor în timpul sarcinii şi alăptării

La cererea mai multor cititoare, în rubrica de astăzi vă vom prezenta câteva informaţii legate de beneficiile pe care lactatele le aduc în alimentaţia femeilor în timpul sarcinii.

Pentru fiecare gravidă nevoile calorice sunt mai ridicate cu 5-10% în prima perioadă a sarcinii şi cu 15-20% în a doua parte a acesteia. În perioada de lactaţie nevoile calorice sunt mai ridicate cu 30%.

Nevoia de proteine pentru femeia gravidă este de 100 g/zi, în prima parte a sarcinii, creşte cu 120 g în ultimul trimestru, iar în perioada de alăptare este de 125 g/zi. 2/3 din proteine vor fi cu valoare biologică ridicată, fiind asigurate prin consumul de lapte, produse lactate, carne, dar şi peşte.

Deficitul de proteine şi în special lipsa consumului de lapte predispune la apariţia unor complicaţii ale sarcinii ca: anemie, naştere prematură, malformaţii, nou-născutul va avea o receptivitate mai crescută la îmbolnăviri, secreţia lactată ar putea fi influenţată calitativ şi cantitativ.

Lipidele, care se găsesc în lapte, unt, smântână, nu trebuie să depăşească cantitatea de 100-110 g/zi. Glucidele, în mare parte din lapte, se consumă în cantitate de 350-500 g/zi. În cursul sarcinii şi alăptării creşte nevoia de calciu, fosfor, fier, care, de obicei, nu poate fi acoperită printr-o raţie alimentară obişnuită, necesitând suplimentarea şi prin consumul unor alimente care le susţin într-o proporţie mai ridicată, cum sunt: laptele, brânzeturile, ouăle, ficatul, spanacul, roşiile, salata verde.

Nevoile de vitamine cresc şi ele în perioada sarcinii, dar mai ales în perioada alăptării, fiind asigurate prin consumul de lapte şi produse lactate, carne, ouă, fructe, zarzavaturi.

Laptele va fi consumat în cantitate de 1.000 ml/zi, repartizat în patru mese, folosit ca atare sau acidifiat natural: lapte prins, iaurt, chefir. Prin acidifiere, laptele se îmbogăţeşte cu vitamine din grupul B.

Brânzeturile vor fi consumate în cantitate de 100-200 g/zi, sub formă de brânză dulce, telemea, caşcaval, brânză topită. Untul va fi consumat la aperitive sau în compoziţia unor preparate. Caşul şi urda sunt importante în alimentaţie, prin aportul crescut de proteine, calciu şi fosfor. Femeile gravide vor evita consumul de brânzeturi sărate, deoarece favorizează apariţia edemelor (umflăturilor). Gravida care nu consumă lactate transferă fătului o parte din sărurile minerale existente în sistemul său osos, înregistrând un deficit de minerale şi vitamine.