Iată mărturia lui Pavel: „noi n-am primit duhul acestei lumi, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să cunoaştem darul ce ni s-a dat de la Dumnezeu”. Şi încă: „Cine a cunoscut gândul lui Dumnezeu, care să-i dea învăţătură? Noi, însă, avem gândul lui Hristos” (I cor II, 12-16). Prin ştiinţa noastră dobândită în şcoală, noi am intrat în gândirea lumească şi am devenit comunitarii cunoştinţelor experimentale. Ceva asemănător se petrece cu noi în domeniul Duhului: prin viaţa trăită după poruncile evanghelice, noi intrăm în cea mai strânsă rudenie cu Mintea Divină. Aceste porunci nu sunt, în fond, nimic altceva decât revelarea lui Dumnezeu „aşa cum este El”.

(Arhimandritul Sofronie, Rugăciunea experienţa vieţii veşnice, Editura Deisis, p. 193)