Regimul alimentar în bolile reumatismale

Stil de viaţă

Regimul alimentar în bolile reumatismale

    • Regimul alimentar în bolile reumatismale
      Regimul alimentar în bolile reumatismale

      Regimul alimentar în bolile reumatismale

În rubrica de astăzi vă prezentăm câteva recomandări cu privire la dieta corectă a persoanelor afectate de bolile reumatismale (reumatism inflamator, poliartrită reumatoidă, reumatism degenerativ, gută).

În cazul reumatismului de tip inflamator, dieta are drept obiectiv efectul antiinflamator desensibilizat, de protejare a organismului în timpul tratamentului cu antireumatice cortizonice şi necortizonice, de protejare a organelor vitale de suprasolicitare.

Se recomandă dieta cu limitare a glucidelor şi proteinelor şi de reducere a sării. Se va urma un regim lacto-vegetarian, în primele zile consumându-se doar 2 l de lapte, cu o linguriţă rasă de zahăr, adăugându-se apoi compoturi, jeleuri, sucuri de fructe, pesmeţi, făinoase. Sunt admise la o singură masă pe zi carnea, peştele, ouăle şi brânza.
În boli infecţioase cronice sau inflamatorii cronice, cum ar fi poliartrita reumatoidă, se impune susţinerea cu o cantitate crescută de proteine, până la 150-200 g/zi, bazată pe carne, lapte, brânză, ouă, peşte.

Se recomandă legume şi zarzavaturi crude, pentru aportul de săruri şi vitamine. De asemenea, pentru stimularea apetitului se pot folosi condimente neiritante şi, rareori, câte un pahar de vin roşu. Excesul de grăsimi şi de zaharuri concentrate se limitează, ca şi pâinea neagră, la fel şi spanacul, ciocolata, care blochează calciul din circulaţia sanguină şi îl elimină.
În reumatismul degenerativ, poliartroză şi spondiloză se urmăreşte asigurarea rezervei proteice a ţesutului osos şi remineralizarea osoasă. Se impune o alimentaţie bogată în proteine uşor asimilabile, în grăsimi bogate în vitamine A şi D şi în săruri de calciu.

Se recomandă carne de peşte, ficat, brânzeturi, gălbenuşuri, migdale, alune, măsline, soia (conţine cantităţi importante de calciu), fasolea uscată, ceapa, varză albă.
În cazul bolnavilor de gută regimul dietetic urmăreşte scăderea aportului de alimente cu risc şi creşterea eliminării din organism a acidului uric. Prin urmare, alimentaţia va fi hipocalorică (în medie 1.800-2.000 de calorii), compusă din glucide (orez, paste făinoase), supe de legume, fructe, compoturi, dar fără alcool, grăsimi, proteine.

În afara crizei, la bolnavul de gută se exclud: viscerele (rinichi, creier, ficat), vânat, carne de mânzat, mezeluri, supe de carne, leguminoase, cafea, cacao. Regimul alimentar va fi hipoproteic, hipolipidic şi hipoglucidic la obezi sau diabetici.

Se recomandă un regim lacto-fructo-vegetarian, cu lapte degresat, pâine albă, paste făinoase, fructe, oţet, lămâie, frunze de dafin, 2-3 l de lichide bicarbonatate.

Citește despre: