Biblioteca esenţială (IV): 20 de cărţi filozofice

Puncte de vedere

Biblioteca esenţială (IV): 20 de cărţi filozofice

Între lecturile creștinului cultivat se vor regăsi și cărți cu alură filozofică, fie sub o formă academică (de școală), fie sub una mai accesibilă, adică în registrul unei „gândiri” de factură filozofică, materializată în eseu sau apoftegmă.

Această „categorie” de lectură este preferată de unii creștini dar este, în același timp, ignorată, ori chiar disprețuită, de alții. Șocul este generat, cel mai adesea, de o aparentă contradicție între dorința urmării unei Sfinte Tradiții și speculația asociată de obicei cu demersul filozofic, considerată inacceptabilă.

Lucrările recomandate mai jos nespecialiștilor cuprind atât cărți reprezentative în istoria omenirii din epocile trecute, cât și opere moderne. Numitorul lor comun este, desigur, filonul religios, care poate fi parafrazat filozofic, cel mai adesea, ca preocupare pentru adevăr și virtute. Ele sunt semnate de mari filozofi (Platon, Pascal, Kant sau Kierkegaard), de teologi (Iustin Martirul, Boethius, sau Cusanus) de mari gânditori creștin-ortodocși (Berdiaev, Steinhardt sau Yannaras), ori de altă confesiune (Chesterton, de Rougemont, Weil), ca și de unul dintre filosofii necreştini notabili (Cioran).

Ca şi în listele precedente, nu am inclus decât un titlu pentru un autor.

RAFTUL 1 (1-10)

·         Platon, Dialoguri, trad. C. Papacostea, IRI, 1995.

·         Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful, Apologiile. Dialogul cu iudeul Tryfon, trad. O.N. Căciulă, în Apologeţi de limbă greacă, EIBMBOR, 1997.

·         Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia, trad. A. Bereschi, Polirom, 1995

·         Blaise Pascal, Cugetări, trad. M. și C. Ivănescu, Aion, Oradea, 2000 (ed. a 2-a rev.).

·         Søren Kierkegaard, Frică și cutremur, trad. L. Stan,Humanitas, 2002.

·         Vladimir Soloviov, Îndreptățirea binelui, trad. N. Nicolaeva, Humanitas, 1994.

·         Lev Șestov, Noaptea din grădina Ghetsimani. Privilegiaţii şi dezmoşteniţii istoriei, trad. L. Antonesei și G. Gavril-Antonesei, Polirom, 1995.

·         Denis de Rougemont, Iubirea şi Occidentul, trad. I. Feodorov, Univers, 1987.

·         Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, Dacia, 1994.

·         Christos Yannaras, Heidegger și Aeropagitul, trad. N.-Ș. Tanașoca, Anastasia, 1996.

RAFTUL 2 (11-20)

·         Boethius, Mângâierile filozofiei, trad. D. Popescu, în Boethius și Salvianus, Scrieri, PSB 72, EIBMBOR, 1992 [și trad. nouă, în pregătire la editura Polirom]

·         Toma d’Aquino, De magistro. Disertații despre adevăr. Dezbaterea a XI-a despre Învățător, ed. bilingvă, trad. M. Băluță-Skultéty, Humanitas, 1994.

·         Anselm, De ce s-a făcut Dumnezeu om, trad. E. Grosu, 1997.

·         Erasmus din Roterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, trad. R. Adam, Antet, Filipeștii de Târg, 2005.

·         I. Kant, Critica rațiunii pure, trad. E. Moisuc, IRI, 1998.

·         Nikolai Berdiaev, Sensul istoriei, trad. R. Părpăuță, Polirom, 1996.

·         Simone Weil, Greutatea şi harul, trad. A. Manolescu, Humanitas, 2003.

·         Mircea Vulcănescu, Logos și eros. Creștinul în lumea modernă. Două tipuri de filosofie medievală, Paideia, 1991.

·         Emil Cioran, Lacrimi și sfinți, Humanitas, 1991.

·         Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, trad. V. Tonoiu, București, 1995.

mențiuni notabile:

·         G.K. Chesterton, Ortodoxia. O filosofie personală, traducere Mirela Adăscăliței, Editura Humanitas, 2008.

·         H.-R. Patapievici, Omul recent, Humanitas, 2001.

·         I. Ică jr., G. Marani (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Deisis, 2002.