Mi-ați dat să mănânc

Comentarii patristice

Mi-ați dat să mănânc

    • Mi-ați dat să mănânc
      Mi-ați dat să mănânc

      Mi-ați dat să mănânc

Același lucru s-a petrecut când fecioarele înțelepte au judecat pe fecioarele nebune (Mt. 25, 1-13), când sluga hapsână și bețivă a fost judecată de către sluga cea credincioasă.

(Mt. 25, 35) Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit.

 Apoi, ca să-ți arate și sub un alt chip dreptatea și corectitudinea judecății Sale, laudă mai întâi pe cei ce au făcut binele: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc și toate cele ce urmează. Vedeți că de fapt judecata este făcută de către slugile care au muncit împreună cu ei.

Același lucru s-a petrecut când fecioarele înțelepte au judecat pe fecioarele nebune (Mt. 25, 1-13), când sluga hapsână și bețivă a fost judecată de către sluga cea credincioasă. S-a întâmplat din nou în cazul celui care și-a îngropat talantul care mai apoi a fost judecat de către faptele celor ce au adus un câștig mai mare (Mt. 25, 14-30). Hristos spune aceste cuvinte ca să-i facă să răspundă: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit?

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Evanghelia după Matei, Omilia 79.3, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)