Toate speranţele creştinilor sirieni au fost puse în marea întâlnire de la Geneva a liderilor politici din întreaga lume, eveniment care a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an. Deşi petiţiile online au adunat pagini întregi de semnături, nu a existat un progres real. Găsirea unor soluţii pentru milioanele de sirieni aflaţi în suferinţă, cărora le lipsesc bunurile şi serviciile de bază, pare a fi o prioritate pentru comunitatea internaţională doar în actele constitutive ale rezoluţiei de la Geneva. Realitatea este aceeaşi: rebelii jihadişti Al Qaeda şi Al Nusra stăpânesc destul de multe dintre localităţile din nordul Siriei. Autointitulatul Stat al Levantului impune legea Sharia pentru o parte din localităţile vestice ale ţării, copiii şi femeile creştine sunt în continuare ţinte ale răpitorilor, iar multe dintre bisericile ortodocşilor sunt astupate de dărâmături şi moloz.

Mediatorul ONU, Lakhdar Brahimi a declarat pentru Televiziunea Naţională Siriană că îi „pare foarte rău”, cerându-şi scuze în faţa poporului sirian, ale cărui speranţe au fost legate de marea întâlnire. Conform declaraţiei, „vina şi căutarea unei soluţii a fost aruncată de la unii la alţii, de la New York, Moscova sau Teheran. Niciuna dintre marile puteri nu a putut garanta viaţa poporului sirian. Am fost lăsaţi în mâna rebelilor şi la propria lor voie”.

Conflictul din Siria a provocat moartea a peste 140.000 de persoane în aproape trei ani, dintre care 11.000 sunt copii. Din păcate, rezoluţiile de pe hârtiile Genevei nu garantează soarta unui popor aflat în pragul disperării.