Dincolo de conținuturile procesului educațional, atitudinea profesorilor implicați în activitatea și comunicarea didactică este la fel de importantă și are consecințe în formarea unor comportamente corecte la elevi. Ce este profesorul pentru elevii săi și ce anume nu poate fi, care sunt problemele de fond ale învățământului din țara noastră, de ce să venim totuși cu drag la școală, ce desemnează conceptul „mediu prietenos de învățare”, ce rol are internetul în educație și de ce succesul profesional și reușita umană nu pot fi despărțite, am aflat discutând cu un prețuit teoretician al pedagogiei, prof. univ. dr. Constantin Cucoș, Director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Al. I. Cuza”, dar și cu un practician din mediul preuniversitar, doamna Nicoleta Munteanu, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național Iași.

„Oamenii sunt atrași de mirajul reușitei fără efort”

Reușita în viață prin educație nu este azi o utopie a vremurilor îndepărtate. Ea rămâne mereu actuală pentru cei care înțeleg că succesul facil nu este durabil. Kant spunea că omul că se naște cu un anumit potențial, dardevine om prin educație, prin activarea acestui potențial.

Dacă nu este ajutat, scos dintr-o anumită stare și pus pe o linie de civilitate de către alții, de profesori, de la sine și prin sine nu se poate dezvolta și nu se poate integra într-o comunitate. În opinia prof. univ. Constantin Cucoș, există o discrepanță între ceea ce oferă mediul sociocultural actual și principiile pe care profesorii le promovează. „Oamenii trag cu ochiul la ce se întâmplă în jurul lor și observă că anumite persoane se descurcă și fără educație, și fără să se raporteze la lumea principiilor și a valorilor. Ei sunt atrași de acest miraj al reușitei fără efort”, remarcă acesta. Reușita în viață a unei persoane e trunchiată, vagă și lipsită de consistență în afara unui  corolar de valori și a unei experiențe de viață mediate prin cultură. Aceasta e părerea doamnei Nicoleta Munteanu, profesor de limba română. Ea subliniază faptul că „rolul educației este și acela de a te face să locuiești cultural lumea, nu doar să viețuiești în vecinătatea succesului social”.

Timpul pentru conexiuni și valorizări în clasă a informațiilor e insuficient

În prezent, învățământul românesc se confruntă cu câteva probleme presante. Există un decalaj între conținutul care se oferă elevilor și ceea ce vor face ei mai târziu, între ceea ce oferă școala și ceea ce are nevoie omul pentru societate și pentru câmpul muncii.

Prof. univ. Constantin Cucoș apreciază că, în cazul României, acest decalaj este puțin cam mare pentru că cei care alcătuiesc planul de învățământ și manualele nu percep la timp aceste nevoi ale societății. „Se așteaptă uneori decenii sau alții ne trag de mânecă spunându-ne: «Ceea ce predați voi acolo sunt niște teme care nu mai au impact, fiind de mult excluse din alte sisteme de învățământ». Noroc de acei dascăli dăruiți, care percep mai repede decât aceste cadre formale de ceea ce au nevoie elevii, oferindu-le valori ale cunoașterii cu adevărat operante, folositoare”.

Prof. Nicoleta Munteanu observă discontinuitatea între ceea ce studiază uneori adolescentul la școală și exigențele mediului universitar, deoarece programele nu sunt adaptate la nevoile generației actuale. „Accentul se pune pe latura teoretică și tinerii rămân cu o imagine abstractă asupra fenomenelor studiate”, a subliniat  aceasta.

O altă hibă a învățământului este supraîncărcarea conținutului. În concepția prof. univ. Constantin Cucoș, programa trebuie să fie mai echilibrată, mai flexibilă, pe măsura posibilităților de înțelegere și de absorbție a copilului. „Am fost la inspecții și uneori mă durea capul doar stând în bancă și observând câte lucruri făcea învățătoarea cu copiii la oră. Parcă era o demonstrație de forță despre câte se pot preda și învăța”, a afirmat acesta.

În plus, corpul profesoral este foarte diversificat și reunește multe generații cu mentalități și atitudini diverse: de la persoane conservatoare până la persoane deosebit de deschise, care adoptă într-un mod autonom formule de predare noi care convin și elevilor, și realităților zilei. Prof. univ. Constantin Cucoș evidențiază că dinamica este în favoarea celor flexibili, a celor care adoptă noul și schimbarea. 

„Educația se face aici și acum, dar pentru mai târziu”

Trăim într-o lume a unui consum imediat. Acesta e trendul actual, dar formarea autentică a persoanei presupune și o formare pentru a aștepta,pentru a identifica ce este oportun la un moment dat. Economia unei țări este determinată de calitatea educației. Însă învățământul nu trebuie să deservească într-un mod imediat și mecanic cerințele și presiunile economicului. „Economicul are un caracter contextual, el acționează aici și acum. Paradoxul