Iată, astăzi a trecut o zi. Să ne întrebăm: cui i-a fost dat mai mult din ea? Și cât de nesigur este că vom apuca pe cea de mâine?!

Așa zic, că s-ar putea merge spre un început de trezvie, trezvie care ne va învăța mult.

Iată, după cum vedeți, eu țin mult să fim cu inima trează, cu fața către Dumnezeu, că El numai aceasta vrea: inima, inima noastră!

(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 97)