Să nu uitați de Maica Domnului!

Cuvinte duhovnicești

Să nu uitați de Maica Domnului!

    • Maica Domnului
      Să nu uitați de Maica Domnului! / Foto: Oana Nechifor

      Să nu uitați de Maica Domnului! / Foto: Oana Nechifor

Îl lăudați pe Dumnezeu, Îi mulțumiți, vă rugați Lui, e foarte bine, dar nici de Maica Domnului să nu uitați.

Rânduielile de slujbă ale Bisericii noastre sunt în așa fel alcătuite încât să fim în situația de a ne raporta la Maica Domnului. Aș aduce în atenție ceva de la Sfânta Liturghie, și anume după ce credincioșii cântă, după ce spun cu cântare cuvintele: „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te cuvântăm, Ție Îți mulțumim Doamne și ne rugăm Ție, Dumnezeului nostru”, cele dintâi cuvinte care se spun sunt cuvinte în care e pomenită Maica Domnului, căci se zice la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur: „Mai ales pentru Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, Mărita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și Pururea Fecioara Maria” și la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: „Mai ales cu Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, Mărita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și Pururea Fecioara Maria”. Dacă luăm aminte la cuvintele acestea, la ele însele, dacă le avem în vedere desprinse de contextul în care apar ele și așa cum le auzim noi de fapt, nu înțelegem nimic. Doar un singur lucru îl putem lua în considerație și anume faptul că e pomenită Maica Domnului.

Prin urmare, cuvintele acestea, așa cum le auzim noi la Sfânta Liturghie, desprinse din context, nu ne spun decât atât: fiți atenți și nu uitați de Maica Domnului. E ca și când s-ar zice: Îl lăudați pe Dumnezeu, Îi mulțumiți, vă rugați Lui, e foarte bine, dar nici de Maica Domnului să nu uitați. Și când se amintește Maica Domnului la Sfânta Liturghie, de obicei se spun două alcătuiri, cu cântare, și anume: „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru…”, sau la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: „De tine se bucură, ceea ce ești plină de dar, toată făptura, soborul îngeresc și neamul omenesc”.

Sunt două alcătuiri în care se pune în atenție Maica Domnului: în prima, cea care L-a născut pe Dumnezeu mai presus de fire și de aceea este mai mare decât Heruvimii și Serafimii, este mai mare decât îngerii, decât toate ființele cerești. Numai Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt este mai mare decât Maica Domnului, numai Preasfânta Treime.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Maica Domnului – Raiul de taină al Ortodoxiei, Editura Eikon, 2003, pp. 81-82; pp. 83-84)