"Şi ştim că Dumnezeu toate le lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemaţi după voia Lui; căci pe cei pe care i-a cunoscut mai înainte, mai înainte i-a şi hotărât să fie asemenea chipului Fiului Său, ca El să fie întâi născut între mulţi fraţi.
În acest articol dorim să spunem o poveste adevărată, despre cum o bucată de plăcintă sau câteva boabe de porumb fiert au reuşit să marcheze definitoriu căi de viaţă. În „Marile speranţe“, Charles Dickens realizează mai mult decât unul dintre cele mai bune romane ale literaturii universale. El ne dăruieşte părţi însemnate din biografia sa, care stau la baza unui roman extraordinar, ce urmăreşte maturizarea unui om.
Mulți oameni gândesc lumea în sisteme duale. Bine și rău, cald și frig, lumină și întuneric, ordine și haos, Dumnezeu și Lucifer. Toate acestea le imaginează bătându-se, războindu-se la nivel conștient sau inconștient încercând să obțină supremația unul asupra celuilalt. De ce astfel de sisteme nu există în realitate? Hai să vedem.
Împărăteasa mea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți (continuare)