Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

Arhiepiscopia Iaşilor

Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

    • Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul
      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

      Cum se trăieşte bucuria sărbătorilor de iarnă cu sufletul

În această perioadă deosebită pentru fiecare dintre noi, oameni apropiaţi de Paraclisul Mitropolitan Sfântul Nicolae Domnesc îşi bucură sufletul alături de cei ce sunt în nevoie. 

Astfel, acum câteva zile, au mers la Parohia Domniţa din comuna Ţibana, unde, sprijiniţi de Pr. Paroh Eugen Ardelean, au sprijinit 60 de familii cu mulţi copii sau familii cu probleme sociale. I-am găsit pe cei din Domnița mai săraci ca anul trecut, mai trişti, sub povara mai multor greutăţi şi încercări. Dar atât timp cât putem face un copil să zâmbească, să se bucure înseamnă că mai există speranţă pentru noi în primul rând.

Astăzi, am mers la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi la Secţia de Oncologie Pediatrică unde am găsit 40 de micuţi binecuvântaţi împreună cu părinţii lor. Trebuie mai mult ca oricând să îi avem, în primul rând, pe ei în rugăciunile noastre. Pe ei şi pe părinţii lor. Să ne rugăm ca toţi să îl primească pe Hristos în sufletul lor, să se bucure în aceste zile aşteptând Naşterea Domnului, iar noi să fim părtaşi acestei bucurii. Dăruind din ceea ce avem, cu bunăvoinţă şi cu multă dragoste, dăruind de la sfaturi şi poveţe bune la bunuri materiale răspundem de fapt iubirii lui Dumnezeu pentru noi. Putem să îi avem în grija noastră pe cei de lângă noi, dacă vrem. Un cuvânt de întărire, un cuvânt de nădejde, o mângâiere îl pot odihni sufleteşte pe cel aflat în încercare. De ne rotim ochii împrejur nu ne-ar ajunge timpul la câte am putea oferi. Totul acum ţine de voinţa noastră.

Mulţumiri credincioşilor de la biserica noastră care au înţeles îndemnul nostru, care au făcu posibile multe, multe zâmbete de copil şi rugăm pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească efortul lor, cu încredinţarea că nicio milostenie nu se pierde, căci ceea ce dai preţuieşte mai mult decât ceea ce ai înaintea lui Dumnezeu. 

Citește despre: