Dezlegarea farmecelor vrăjitoriilor şi îndepărtarea duşmanilor - 2011-05-30 23:44:30

Consiliere online
Dezlegarea farmecelor vrăjitoriilor şi îndepărtarea duşmanilor
30 Mai 2011
iulian întreabă:
Ce trebuie de făcut când ai vecin o vrăjitoare şi duşmani ? Pentru dezlegări (cununii) şi blesteme.
Răspunsuri
30 Mai 2011
ioanistrati a răspuns:
De multe ori oamenii au o frică inexplicabilă de vrăji. Sunt oameni care suspectează pe toată lumea de asta. Mai ales femeile pe femei. Dacă însă chiar există o vrăjitoare vecină cu dumneavoastră, nu aveţi de ce să vă faceţi grijă, dacă sunteţi credincioasă. Vrăjile nu pot nimic împotriva creştinilor care se spovedesc, se împărtăşesc cu Trupul lui Hristos, participă la slujbele dumnezeieşti, se roagă mult şi fac milostenie. Dacă însă nu faceţi cele de mai sus, e bine să vă faceţi griji. Virusul spiritual al vrăjilor nu poate infesta decât un om vulnerabil şi cu sistemul imunitar duhovnicesc slăbit. Mergeţi la preot să vă citească rugăciuni împotriva vrăjilor, rugaţi-vă mai mult, şi faceţi lucrurile de mai sus. Şi totul va fi bine. Diavolul nu e mai puternic decât Dumnezeu. Pr. I. Istrati
Alte întrebări
22 Aprilie 2015
milena întreabă:

parinte precizez de la inceput ca sunt mama de gemeni si intamplarea face ca intr-o zi sa vina la mine o femeie cu un copil care avea mana luxata si r ugandu-ma insistent ca sa trec peste mana copilului (doar sa ating nu sa ma asez pe mana lui) ca ii va trece ,si ca ea stie ca daca am gemeni am leac.Precizez ca i-am spus ca eu nu cred in asa ceva si ca fac asta doar sa-i fac hatarul vazand-o disperata ,,am trecut de trei ori sarind mana copilului si am spus tatal nostru si am inchinat copilul ,,,,,,,,Va spun inca o data ca eu nu cred in asa ceva si va rog parinte spuneti-mi daca ce-am facut este pacat? EU DE ATUNCI STAU CU GRIJA SI NU MAI AM LINISTE ,crezand ca acest lucru este pacat ,dar a facut acest lucru doar la rugamintea lor fara sa iau nici un ban!

Răspunsuri
24 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Hristos a Înviat! Dacă ați făcut acest lucru, după cum spuneți, mai mult la insistențele acelei persoane atunci consider a fi mai degrabă o greșeală decât un păcat în adevăratul sens al cuvântului. Această idee că femeia care are gemeni „are leac” este o supersțiție populară și nu are nimic de a face nici cu credința nici cu medicina. O astfel de practică este vecină cu descântecul. Niciodată nu a ieșit ceva bun din amestecul credinței cu superstiția. Ce legătură are rugăciunea „Tatăl nostru” cu săritul peste mâna copilului?! Pentru orice fel de boală există medici și rugăciunile preoților! Cred că e bine să îi spuneți duhovnicului la următoarea spovedaniei despre acest episod și să nu mai faceți pe viitor acest lucru. Bucurii de la Domnul! pr. Andrei

21 Aprilie 2015
gavrilă cosmin întreabă:

Hristos a înviat ! In urma decesului tatălui meu ,acum 14 ani, păstram inca crucea de lemn desi este rupta si deteriorata,lipsind din ea o bucata ce a fost rupta intenționat acum câțiva ani.Mai este necesar desi exista una mare din ciment la capul locului de veci?

Răspunsuri
21 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Adevărat a Înviat!
Domnule Cosmin, dacă acea cruce de lemn este foarte deteriorată și nu mai poate fi făcut nimic pentru ca ea să fie recondiționată atunci ea poate fi luată de pe mormânt și arsă. În cimitir ar trebui să existe un loc unde să puteți face acest lucru. Este important ca numele tatălui dumneavoastră să apară pe crucea de ciment care este la mormânt.
Dumnezeu să îl odihnească!
Pr. Andrei

16 Aprilie 2015
Ana întreabă:

Care sunt condițiile pentru a intra intr-o Manastire de Maici?
Exista o limită de vârstă? Eu am 48 de ani,
In ce priveste sanatatea trupeasca, reprezinta aceasta o conditie? Daca da, in ce masura? Mentionez ca sunt o persoana care poate inca muncii peste media unei tinere de 20 de ani. Asta daca sanatatea este pusa in legatura cu munca. Va rog din suflet sa imi raspundeti. Va multumesc. Doamne ajuta.

Răspunsuri
21 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Hristos a Înviat!
Doamna Ana, cele mai detaliate răspunsuri la aceste întrebări le puteți obține la orice mănăstire de maici unde puteți vorbi cu maica stareță sau egumenă (dacă este schit) despre condițiile de primire în mănăstire și mai ales despre ceea ce implică viața monahală. Intrarea în viața monahală este o decizie extrem de importantă și trebuie făcut după o chibzuire îndelungă.
Un lucru esențial este să vorbiți cu duhovnicul dumneavoastră despre această intenție. Cunoscându-vă personal, el vă poate sfătui în această privință și vă poate recomanda pașii pe care să îi urmați. El poate să vă spună dacă vă este de folos să intrați în mănăstire și chiar să vă îndrume către o mănăstire de maici sau alta. Sfătuiți-vă cu duhovnicul!
Nu în ultimul rând, rugați-vă mult lui Dumnezeu să vă descopere calea pe care trebuie să o urmați!
Dumnezeu să vă lumineze!
Pr. Andrei

14 Aprilie 2015
DIANA întreabă:

HRISTOS A INVIAT. rog mult sa ma scuzati de deranj. am o intrebare la dumnevoastra. mi sa intimplat un caz si as vrea sa stiu daca e un semn. in seara de vineri a pastelui sotul meu si fratele meu au plecat la sfinta biserica la slujba si au adus o luminare acasa aprinsa au intrat cu lumina in casa. eu am puso sus pe dulap sa arda in casa. cin am plecat la culcare am stinso. simbata dimineata am gasit pe tavan semnul crucii. din fumul la luminare sa facut semnul crucii una mare si una mica alaturi. parinte rog mult sami raspundeti la mesagul meu. sarut mina . o zi buna.

Răspunsuri
21 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Adevărat a Înviat! Personal nu cred că este vreun semn anume. Pur și simplu fumul de la lumânare a creat acele semne ale crucii despre care vorbiți, așa cum ele ar fi putut să capete și alte forme. Factorii și explicațiile pot fi multe: de la mărime și compoziția lumânării, pâna la distanța față de tavan și altele. Nu este bine căutăm semne acolo unde explicațiile pot fi de natură logică. Asta pentru că astfel de gânduri pot să ne facă mai mult rău decât bine. Îți poți pierde foarte ușor liniștea sufletească datorită unor astfel de „semne”. Bucurii de la Domnul! Pr. Andrei

17 Aprilie 2015
iacob întreabă:

este bine ca omul de rand sa citeasca psaltirea

Răspunsuri
21 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Hristos a Înviat!
Da este bine, însă, orice discuție cu privire la citirea Psaltirii trebuie purtată cu părintele duhovnic. Nu există „rețete” general valabile. Modul de citire al Psaltirii ține de viața duhovnicească a fiecăruia, viață duhovnicească pe care numai duhovnicul o poate cunoaște în detaliu. Așadar, vă recomand călduros să discutați cu duhovnicul dumneavoastră această problemă și să primiți binecuvântarea sa pentru a citi Psaltirea.
Domnul să vă binecuvinteze!
Pr. Andrei

20 Aprilie 2015
mihaela întreabă:

hristos a inviat!
am o intrebare, care ma framanta de ceva vreme; sunt sigura ca dvs ma puteti lamuri; la noi la biserica, in vinerea mare, a cazut evanghelia jos de pe suport ( probabil datorita copertii care ar incrustate ceva ornamente ); multa lume s-a grabit sa interpreteze acest nefericit eveniment ( ca ar fi semn rau etc ).
va rog sa ma lamuriti in legatura cu acest aspect
va multumesc

Răspunsuri
21 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Adevărat a Înviat!
A fost un accident și nimic mai mult. Astfel de situații se pot petrece și nu are rost să le „încărcăm” cu „sensuri”. Ceea ce unii sau alții consideră „semne rele” țin de o mentalitate superstițioasă. Superstiția nu are nimic de- a face cu credința!
Bucurii de la Domnul!
Pr. Andrei

4 Aprilie 2015
Ana întreabă:

De ceva timp ma tenteaza gandul de a ma retrage la o manastire de maici. De aceea, vreau sa va intre cateva lucruri: Cum pot sa imi dau seama daca sunt potrivita sau nu pentru asta? Sunt o fire mai retrasa, dar iubesc oamenii. De-a lungul timpului am fost in pelerinaje la multe manastiri si schituri, iar de fiecare data m-am simtit in largul meu acolo, parca nu imi venea sa mai plec si atunci cand o faceam, simteam un fel de regret.
Ce calitati morale trebuie sa indeplinesc pentru a fi acceptata?
Imi puteti recomanda carti in care sa se povesteasca de viata calugaritelor?

Răspunsuri
8 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută!
Dragă Ana, întrebarea ta este atât de importantă încă îmi este peste putință să îți ofer un răspuns eficient. Ar trebui să te cunosc personal foarte bine pentru a te sfătui în această privință.
Alegerea vieții călugărești este o decizie fundamentală pentru viața oricărui om. Este esențial să te sfătuiești cu duhovnicul tău despre acest lucru. El te cunoaște cel mai bine și poate să îți spună dacă trebuie să duci sau nu acest gând la împlinire, dacă trebuie să faci acest lucru acum sau să mai aștepți etc.
Ai în vedere și părerea familiei tale cu privire la o eventuală călugărire. De cele mai multe ori familia acceptă cu greu o astfel de decizie și este nevoie de mult timp, răbdare, comunicare și de și mai multă rugăciune pentru ca familia să „se împace” cu această hotărâre.
Ar fi ideal ca cel ce intră în viața de obște să aibă cât mai multe calități morale însă, până la urmă, esențiale cred că sunt dorința de a te mântui și dragostea față de modul de viețuire monahal. Omul intră în mănăstire cu calități și defecte. Important este ca, în timp, prin practicarea celor ce țin de viețuirea monahală, să dobândească cât mai multe virtuți și să își depășească defectele de caracter. Multa rugăciune, ascultarea, smerenia și altele asemenea lor cu siguranță sunt de mare ajutor pentru aceasta.
Din păcate nu știu să îți recomand cărți în care să se vorbească despre viața monahiilor. Cred însă, că orice carte cu conținut duhovnicesc (Patericele, Filocalia, Viețile Sfinților, etc.) te poate ajuta să înțelegi mai bine rigorile dar și binecuvântările unei astfel de vieți.
Ține legătura cu duhovnicul tău și încearcă să te cunoști cât mai bine pe tine însăți.
Roagă-te lui Dumnezeu să îți descopere calea care îți este de folos să o urmezi!
Dumnezeu să te lumineze!
Pr. Andrei

4 Aprilie 2015
Alexandru întreabă:

Doamne ajuta!
Ma tot urmareste acest gand:oare Hristos mai binecuvanteaza si a doua casatorie?Stiu ca biserica ingaduie,dar mai mult ca sa fereasca omul sa nu pice in desfranare.In sfanta Scriptura nu sta scris nimic de genul...
Eu sunt divortat.Motivul-parintii ei se tot bagau intre noi,sa ne manipuleze casnicia,sotia le lua apararea si dupa multe certuri,ne-am despartit.Eu am plecat si tot eu am bagat divortul.La o vreme,ea a vrut sa ne impacam,dar eu am refuzat.Apoi s-a recasatorit,dupa care a divortat iar.
Am inteles ca trebuie facuta cumva o slujba de dezlegare?Sau ceva de genul?niste rugaciuni facute de preoti?
Oare Dumnezeu imi va da mie alta sotie?Mentionez ca pe vremea aceea eram departe de Dumnezeu,nu cunosteam caile Lui.Acum stiu ce presupune o casnicie si ca inseamna mantuirea in doi.Oare mai am o alta sansa la iubire?sau sa raman asa...Imi vin ganduri in minte,cum ca biserica greseste cand permite a 2a casatorie si ca oamenii aceia traiesc in desfranare.
Sa-mi marturisesc cuvintele acestea la Sfanta Spovedanie?
Va multumesc din suflet!Saru`mana!

Răspunsuri
8 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Domnule Alexandru, am să vă răspund pe rând la fiecare întrebare:
1. Câtă vreme Biserica îngăduie și binecuvintează a doua nuntă, câtă vreme există o rânduială specială pentru aceasta nu cred că ar trebui să vă îndoiți de faptul că această căsătorie este binecuvântată. Esențial este ce fac doi soți, căsătoriți pentru a doua oară, cu harul și binecuvântarea care vin peste ei prin această slujbă. Cum le folosesc pentru mântuirea lor și a copiilor lor. În plus, în mod evident, este mult mai bine ca doi oameni să aibă parte de această a doua nuntă decât să trăiască în desfrânare.
2. Nu există o rugăciune specială de dezlegare pentru această situație. Important este să vă spovediți în mod constant și să vă trăiți creștinește viața.
3. Nu știu dacă Dumnezeu vă v-a „da” altă soție. Dacă vă va fi de folos o a doua nuntă atunci cred că o veți avea. Până la urmă depinde și de ceea ce doriți dumneavoastră de la propria viață.
4. Este firesc să mărturisiți aceste gânduri la Sfânta Spovedanie. Vă îndemn să vă sfătuiți cu duhovnicul dumneavoastră despre aceste lucruri. Aflați care este părerea lui și urmați sfaturile primite.
Rugați-vă Domnului să vă rânduiască cele de care aveți nevoie pentru mântuire.
Bucurii de la Domnul!
Pr. Andrei

3 Aprilie 2015
loredana întreabă:

Eu sunt catolica....Sunt singura catolica din familie...Toti din familia mea sunt ortodocși,Pastele lam facut in fiecare an alaturi de familia mea si am fost numai in biserici ortodoxe....Am 23 de ani si vreau sa trec la ortodocsi cum trebuie sa procedez?...

Răspunsuri
7 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Dragă Loredana, iată un sumar al pașilor pe care a trebui să îi faci pentru a-ți îndeplini dorința:
1. Căutarea unei parohii ortodoxe și a unui preot care să te călăuzească în acest demers; 2. Realizarea unei cereri care să fie adresată episcopului locului, care să fie semnată și de preotul amintit; 3. Catehizarea (perioada în care vei învăța și îți vei însuși adevărurile de credință creștin-ortodoxe); 4. Spovedania sau mărturisirea păcatelor; 5. Slujba propriu-zisă de primire la Ortodoxie.
Te îndemn să iei legătura cu un preot ortodox din localitatea în care stai, să îi vorbești despre intenția ta și să îl rogi să te sprijine. Te va îndruma prin toți acești pași.
Mă rog Bunului Dumnezeu să te lumineze, să te întărească și să te ajute să îți duceți gândul la îndeplinire! pr. Andrei

3 Aprilie 2015
Larisa întreabă:

Buna ziua si ma bucur ca am gasit acest site folositor pentru suflet.Mama mea e in cautarea unui loc de munca si acuma in aprilie are un concurs pentru un servici la un birou mai sunt si alti concurenti eu citesc pentru ea 40 de zile de acatist a lui Sfantul Nectarie imi puteti sa mai imi recomandati ceva rugaciuni folositoare in astfel de situatii?Toata lumea spune ca se intra doar cu pile dar eu cred ca cu ajutorul lui Dumnezeu va reusi asa este?Si daca platesc o slujba la biserica atunci cand are examenul ajuta mult si aceasta liturghie in Biserica nu?Multumesc pentru sfaturi!

Răspunsuri
3 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută, Larisa, faci bine ce faci și gândul pe care îl ai față de acest moment din viața mamei tale este unul echilibrat. Poate ar fi bine ca și tu și mama ta să vă rugați, nu neapărat pentru dobândirea acestui loc de muncă, ci pentru ca Dumnezeu să rânduiască după cum crede El de cuviință. Să se facă voia Lui! E foarte important ca și ea să se roage! Eu sunt convins de un lucru: dacă acest loc de muncă îi va fi de folos mamei tale, atunci Dumnezeu va face în așa fel încât să îl obțină! Dacă nu, atunci îi va descoperi alte variante. Aveți nădejde în El! Dumnezeu să o ajute pe mama ta! pr. Andrei

2 Aprilie 2015
manuela întreabă:

buna seara! ce sa fac sa scap de gândul sinuciderii? sunt singura, n-am prietenii, fratii au familiile lor; n-am cu cine vorbi, cui spune ce ma framanta.... de curând mi-a venit un gand: sa merg la preot sa-i cer sfat; dar, oare ce va spune? mi-e teama de gândul asta; ce ma sfatuiti?multumesc

Răspunsuri
3 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută, Sunt convins că Dumnezeu te iubește foarte mult pentru că ți-a trimis, ca „antidot” la acest gând, gândul de a merge și a vorbi cu un preot. Este esențial să mergi să te spovedești și să spui unui părinte gândul acesta și să îți mărturisești păcatele. Asta te va ajuta să îți pui ordine în gânduri și să îți găsești liniștea interioară. Să nu te gândești la ce va spune părintele! Sunt convins că îți vor fi de mare folos cuvintele unui duhovnic! Trebuie să te rogi mult, să participi la Sfânta Liturghie, să te spovedești și să te împărtășești. Nu uita că, oricât de singură ți s-ar părea că ești, Dumnezeu îți este alături. Roagă-L să îți scoată în cale oamenii de care ai nevoie pentru a trece de această etapă dificilă din viața ta. Dacă vezi că acest gând continuă să îți de târcoale ia în considerare și opțiunea de a apela, pe lângă ajutorul unui părinte, și la ajutor de tip medical, mai ales dacă treci printr-o perioadă de depresie mai mult sau mai puțin severă. Ține-te aproape de familia ta (chiar dacă frații au familiile lor cred că te pot sprijini) și încearcă să îți faci prieteni. Da. Nu este ușor! Dar Dumnezeu a sădit în tine tot ce îți trebuie ca să răzbești din această situație. Manuela, nu îți pierde speranța! Mă rog Bunului Dumnezeu să te lumineze și să te ajute să treci peste această perioadă mai dificilă din viața ta. Pace și liniște în suflet, inimă și minte! Fii binecuvântată! pr. Andrei

3 Aprilie 2015
Coca întreabă:

Doamne-ajuta ! Va rog sa-mi spuneti daca e pacat sa-mi fac curat in casa in zilele de luni,marti si miercuri din Saptamana Mare. Am fost bolnava si vreau sa am casa curata de Sfintele Pasti.Va multumesc.

Răspunsuri
3 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută, Nu este păcat să faceți curat în casă în niciuna din zilele din Săptămâna Patimilor însă, este foarte important ca să aveți grijă și de suflet, să vă rugați mai mult, să participați la denii și la celelate slujbe care se săvârșesc în această săptămână. Să nu lăsați ca grijile și ostenelile legate de casă să vă facă să uiați de grijile și ostenelile pentru mântuirea sufletului. Dumnezeu să vă dea sănătate și putere! pr. Andrei

1 Aprilie 2015
constantin întreabă:

Va rugam sa prezentati parerea Bisericii noastre ortodoxe cu privire la consumul fructelor mare in post. Deja au aparut chiar in cotidianele noastre articole care prezinta pareri si nu o pozitie oficiala. Ma refer la faptul ca majoritatea articolelor se termina cu :”parerea mea este........”. Cred ca a venit timpul ca liturgistii nostri sa ofere un raspuns. Va multumesc !

Răspunsuri
2 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Până acum Biserica Ortodoxă Română nu a exprimat un punct de vedere oficial cu privire la consumul de fructe de mare în timpul postului. În mod logic, putem înțelege că sunt în vigoare rânduielile tradiționale cu privire la modul de ținere a postului iar printre acestea nu se specifică nimic cu privire la consumul fructelor de mare.
Până când Sfântul Sinod nu se va exprima în această privință chiar și răspunsurile liturgiștilor vor fi de tipul „părerea mea”. Așa este firesc! Dacă Biserica nu s-a exprimat în această privință, eu nu pot vorbi în numele ei, nu vă pot da o „poziție oficială”.
Modul de postire este o alegere personală în acord cu sfaturile propriului duhovnic și fiecare postește după cum poate, după cum înțelege postul și după cât vrea să postească. Dumnezeu va răsplăti fiecăruia pe măsura ostenelii!
Să nu uităm că Biserica nu interzice nimănui nimic. Ea propune o rânduială iar fiecare om este chemat să o accepte și să o urmeze în mod liber.
Așadar, nu pot să vă sfătuiesc decât să faceți după cum vă îndeamnă conștiința și mai ales să vorbiți cu duhovnciul dumneavoastră cu privire la acest lucru.
Post cu folos duhovnicesc!
pr. Andrei

1 Aprilie 2015
angela întreabă:

Buna ziua!
Va rog sa-mi spuneti daca luni, 13.04.2015, a doua zi de Paste, se poate face sfintirea crucii de la mormant, si daca pot aduce in loc de coliva din grau, coliva din oua rosii si cozonac.
Va multumesc!

Răspunsuri
1 aprilie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Sfințirea crucii de la mormânt ar trebui să implice și o slujbă de parastas pentru cel ce odihnește acolo. În Săptămâna Luminată nu se fac parastase (de fapt în întreaga perioadă de la Duminica Floriilor și până la Duminica Tomei). Prin urmare consider că nu este potrivită săvărșirea acestei slujbe în cea de a doua zi de Paști și ar fi bine să o programați oricând după Duminica Tomei.
Este important să vorbiți din timp despre acest lucru cu părintele paroh sau părintele care doriți să săvârșească această slujbă.
Dumnezeu să vă binecuvinteze!
pr. Andrei

23 Martie 2015
Bobo întreabă:

Am adresat o intrebare cu mai mult de o saptamana in urma, Ce poate face un tanar singur, care isi doreste o familie, si nu a gasit sotie , desi a cautat peste tot? As vrea sa stiu raspunsul...se poate verifica intreabrea trecuta, care continea si mai multe constatari ale vremurilor de astazi.
Unde pot vedea raspunsul? Astept raspuns si pe e-mail!

Răspunsuri
31 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Întrebarea la care faceți referire este una foarte delicată și personal nu cred că un răspuns online, din spatele unui monitor și al unei tastaturi, poate fi satisfăcător datorită limitărilor inerente.
Nu știu dacă aveți un duhovnic. Dacă aveți, vă îndemn să vorbiți cu el despre aceste lucruri iar dacă nu vă sfătuiesc să vă căutați cât mai repede unul.
Sunteți încă tânăr și timp suficient pentru a întemeia o familie. Însă, dacă faceți din acesta un scop ultim și căutarea aceasta ajunge să vă controleze viața atunci e posibil ca de fapt să vă îndepărtați de acest scop. Rugați-vă mult, sfătuiți-vă cu duhovnicul, trăiți-vă viața liniștit și frumos și sunt convins că la momentul potrivit Dumnezeu vă va descoperi persoana potrivită.
Bucurii de la Domnul!
pr. Andrei

31 Martie 2015
vlad întreabă:

Doamne ajuta! As dori sa mi confirmati, cu argumente, si dvs faptul ca nu se poate pune la o nunta nasi doua persoane care nu sunt casatorite. Multumesc

Răspunsuri
31 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută, Din întrebare înțeleg că vi s-a mai explicat faptul că nașii de cununie trebuie să fie la rândul lor ortodocși și cununați. Învățătura Bisericii susține faptul că nașii trebuie să fie cununați la rândul lor bazându-se pe argumente ce reies din scrierile Sfinților Părinți, din canoanele Bisericii și din Tradiția ei. Nu cred că enumerarea lor aici ar fi eficientă, însă, am să vă aduc un singur argument care ține mai degrabă de logică și de bunul simț: cum pot fi părinți duhovnicești pentru o familie nou întemeiată, cum îi pot sfătui și susține în cele ale familiei pe miri, doi oameni care NU sunt o familie, care nu au primit la rândul lor Sfânta Taina a Cununiei. Cum poți să vorbești despre lucruri pe care le cunoști?! E posibil ca ei să se iubească, e posibil ca ei să trăiască împreună (concubinaj), e posibil ca ei să se considere o familie însă, în realitate, nu sunt o familie! Cum pot să fie nași câtă vreme ei trăiesc în păcat?! Ca să înțelegeți oricare dintre arumentele legate de această rânduială a Bisericii ar trebui mai întâi să înțelegeți rolul și locul nașilor în viața unei familii. Când am spus că ei devin părinți sprituali nu am folosit o simplă metaforă. Nașii de cununie nu sunt doar amicii, prietenii mirilor sau cei care dau un dar mai consistent la petrecere. Nu sunt niște anexe ale cununie. Prin hotărârea de a cununa ei își asumă niște responsabilități de natură duhovnciească pentru care vor da seama înainte lui Dumnezeu! Dumnezeu să vă lumineze! pr. Andrei

23 Martie 2015
Mihaela întreabă:

Buna ziua,
va rog sa imi raspundeti si mie la umatoarea intrebare:
- pot face pomenire de sapte pentru tatal meu de Sf Imparati Constantin si Elena si totodata sfintirea monumentului funerar de la mormant si ce anume imi trebuie pentru acestea?

Răspunsuri
24 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Anul acesta sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este în aceeași zi cu praznicul împărătesc al Înălțării Domnului. La praznicele împărătești nu se săvârșesc parastase. Excepția este Înălțarea Domnului cât se face o slujbă de pomenire numai pentru eroii neamului.
Personal, consider că nu ar fi o zi foarte potrivită pentru alte slujbe de pomenire. Însă, în această privință, ultimul cuvânt trebuie să îl aibă părintele care doriți să săvârșească parastasul și sfințirea. Vorbiți cu el despre dorința dumneavoastră și el vă spune dacă poate și își asumă să facă în acea zi slujbele pe care le doriți. Tot părintele respectiv vă va spune de ce aveți nevoie pentru parastas și sfințirea monumentului funerar.
Dumnezeu să îl odihnească pe tatăl dumneavoastră!
pr. Andrei

21 Martie 2015
Pseudonim întreabă:

Doamne ajuta! Acum câteva luni m-am botezat la ortodocși(înainte eram catolic). Pana acum câteva zile eram bucuros ca in sfârșit sunt pe "drumul cel bun*, pana când mi-am amintit de ceva întunecat din copilăria mea. Acum cativa ani, ma aflam la bunica. Ea este foarte credincioasa si stiu ca tine post, se duce la biserica, etc. Din aceste motive credeam ca ea știe multe despre Biserică si mersul ei. Intr-o zi, ea mi-a explicat conceptul de deochi-descantec, iar eu, din curiozitatea copilărească, am dorit sa aflu mai multe despre aceste lucruri. Ea mi-a spus ca uneori, atunci când cineva se simte rău, este deochiat de altcineva. Pentru a-l face sa se simtă bine, ii dezlegi deochiul descântându-l. (Cel puțin asta am înțeles eu). Si nu dorind a vedea oamenii suferind lângă mine din pricina unor dureri de cap etc, am rugat-o pe bunica sa ma învețe un descântec. Si l-am învățat. (Ea mi-a spus ca nu mi-l poate spune rar(ca sa înțeleg si eu) ca își pierde puterea, dar tot am reusit să-l învăț, in ciuda ploii de cuvinte). Si, neștiind ca descântecul folosește puterea vrăjmașului, am început sa descant pe oricine avea probleme (asta mai e o problema, practic i-am "obligat" pe ceilalți sa folosească ajutorul răului). O descântam pe mama, pe tata, pe mine...oricine avea probleme nu scăpa nedescantat. Si acum mi-e frica sa nu fii făcut "un pact" sau ceva de genul cu răul, sa nu-l fi slujit etc. Am auzit ca vrăjitorii nu scapa nepedepsiti, ca sunt scârbe in fata Domnului, nu au șansă sa ajungă in Rai... Acum, din cauza unei neștiințe din copilărie, s-ar putea să-mi fi pierdut șansa la Viață Veșnică. Ma bucur, totuși, ca sunt anumite aspecte in favoarea mea: In primul rand, descântecul pe care il știam era foarte scurt (vreo 6 versuri) si parca nu era complet (bunica m-a învățat doar cele 6 versuri dar zicea ca mai e ceva (aprox 4 versuri)). In al doilea rand, nu am vrut sub nicio forma sa slujesc răul, sau sa cer ajutorul lui. Credeam ce descantectul si deochiul sunt doar forțe ale mintii. In al treilea rand, m-am botezat deci am alungat tot răul din suflet. (Acum ma tem ca știu ca e interzis unui vrajitor sa se împărtășească timp de câțiva ani...). Am mai descântat folosind "Tatăl nostru", sper ca nu devenise vrăjitorie cu lucruri sfinte, ci rugăciune in acest caz. Problema e ca il ziceam ca pe un descantec... In concluzie, in copilărie am practicat descântecul, fara a vrea ajutorul răului, ci al binelui. Din aceasta pricina mi-e teama sa nu fi pierdut Împărăția Cerurilor, sa nu fi fost slujitor al raului sau sa fi cauzat probleme celor din jur pt ca au cerut ajutor răului, fara sa dorească acest lucru... :(...

(Mai am o problema, fara legătură cu primul subiect (n-am fost niciodată la un duhovnic, deci am destul de multe întrebări): pe când eram mai mic, nu știam aproape nimic despre Biserică. Știam doar ca este un Dumnezeu sus care ne iubește, știam cele 10 porunci, etc. Aflasem de păcatul de neiertat, si anume hula adusa Duhului Sfant. Mi-era foarte frica sa fac acest păcat, dar din neștiință, bănuiam ca multe lucruri sunt ale Duhului Sfânt, deci mi-era teama sa nu le insult. Pentru câteva minute am crezut ca pana si magia aparține Lui. Sper ca prin acest gând scurt (care am aflat ca nu e adevărat, cu ajutorul internetului) nu am "comis" păcatul de neiertat, tocmai din frica de a-l face.)

Va mulțumesc mult pentru ca ați făcut acest site, nu am fost niciodată la un duhovnic iar câteva sfaturi in legătură cu ceea ce ma frământa sunt extrem de apreciate!
Doamne ajuta!

Răspunsuri
24 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Orice întrebare legată de trecutul dumneavoastră poate căpăta un răspuns din partea unui duhovnic. Prin urmare este esențial să vă găsiți cât mai repede un duhovnic și să vă spovediți. Duhovnicul vă va călăuzi și va putea să vă dea, față către față, răspunsuri mult mai eficiente de cât un răspuns la o întrebare online. Cu privire la descântecele din copilările nu cred că ar trebui să vă faceți prea multe grji. Le pun pe seama vârstei și a neștiinței.
În tot cazul, va trebui să faceți o spovedanie generală, adică o spovedanie în care să mărturisiți toate păcatele pe care le-ați săvârșit de când vă aduceți aminte și până astăzi, în care să mărturisiți și ceea ce ați spus aici despre descântece.
Mergeți la un duhovnic!
Dumnezeu să vă lumineze!
pr. Andrei

18 Martie 2015
maria întreabă:

buna ziua! am o intrebare: ce sunt potnojele mai exact ( perne sau covorase ) ? se folosesc in orice biserica? va multumesc

Răspunsuri
18 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută, Vă răspund folosind un fragment dintr-o carte de teologie, care este mai mult decât lămuritor. Potnoja: (slv. potnoja = sub picioare) este un mic covor rotund pe care este brodat chipul unui vultur cu aripile întinse, zburând pe deasupra unei cetăţi cu trei râuri (n.n. există și potnoje fără reprezentarea respectivei cetăți). El se pune în altar sau în naos, la slujbele arhiereşti, sub picioarele arhiereului. Acest covor are două mărimi: vulturul mare şi vulturul mic. Vulturul mare se foloseşte numai la hirotonia de arhiereu, iar vulturul mic, la celelalte slujbe arhiereşti, când, în timpul liturghiei, este pus în diferite locuri din biserică unde se opreşte momentan ori stă mai mult timp arhiereul (în faţa Sfintei Mese, pe solee, în mijlocul bisericii etc). Vulturul simbolizează pietatea şi înţelepciunea arhiereului, iar cetatea peste care zboară vulturul (n.n. dacă apare pe potnojă) reprezintă episcopia (eparhia) condusă de arhiereu; mai însemnează şi înălţimea şi sublimitatea demnităţii arhiereşti. (Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a, 1993). Așadar, potnojele se folosesc în orice biserică doar atunci când slujește un arhiereu. În bisericile care au o astfel de pernă, atunci când nu este slujbă arhierească, ea se așează la baza scaunului arhieresc din Sfântul Altar sau din biserică și nu se folosește pentru altceva. Bucurii de la Domnul! pr. Andrei

14 Martie 2015
Intrebatorul întreabă:

Doamne ajuta!

Parinte, ce sfinti sunt ajutatori pt cei chinuiti de patima homosexualitatii? Multumesc

Răspunsuri
18 martie 2015
Anonim a răspuns:

Doamne ajută,
Eu cred că orice sfânt poate ajuta o persoană care îi solicită ajutorul, indiferent de problema pe care o are. Așadar, aș îndemna o astfel de persoană să se roage sfântului al cărui nume îl poartă (dacă are nume de sfânt), oricărui sfânt la care are evlavie și Maicii Domnului.
Pe de altă parte mă gândesc că, întrucât Biserica a învățat dintotdeauna că homosexualitate este o formă de desfrânare, ar fi de folos rugăciunile către sfinții care s-au luptat cu ispita desfrânării cum ar fi Sfânta Maria Egipteanca (http://www.doxologia.ro/sarbatoare/sfanta-cuvioasa-maria-egipteanca), Sfântul Moise Ungurul (http://www.doxologia.ro/sarbatoare/cuviosul-moise-ungurul) și alții, precum și rostirea unor rugăciuni pentru izbăvirea de desfrânare, de exemplu: Canonul de pocăință al celui căzut în desfrânare (http://www.doxologia.ro/ceaslov/canoane/canonul-de-pocainta-pentru-cel-c...).
Pe lângă acestea este foarte important ca o astfel de persoană să se spovedească, să urmeze sfaturile duhovnicului și să aibă nădejde în Dumnezeu.
Dumnezeu să te lumineze!
Pr. Andrei