Tropar la Praznicul Zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana

Glasul al 4-lea

Astăzi legăturile nerodirii de fii se dezleagă; că Dumnezeu auzind pe Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana, mai presus de orice nădejde le-a făgăduit lămurit că vor naşte pe Fiica lui Dumnezeu, din care S-a născut Cel Necuprins, Om făcându-Se, poruncind Îngerului să-i strige: Bucură-te cea Plină de har, Domnul este cu tine!

Cântarea 1

Glasul 1

Irmos: Hristos Se naşte, slăviţi-L; Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L; Hristos pe pământ, înălţaţi-vă; cântaţi Domnului tot pământul şi cu veselie lăudaţi-L, popoare, că S-a preaslăvit!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Preacurata Fecioară, Fiica lui Dumnezeu, care avea să fie Maica Ziditorului, în pântece primind-o Sfânta Ana, s-a bucurat strigând: toate seminţiile lui Israel bucuraţi-vă împreună cu mine, că iată şi eu am zămislit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cartea despre care a grăit mai înainte proorocul, cea pecetluită cu Dumnezeiesc Duh, cuprinzând-o în pântecele său Sfânta Ana, a strigat tuturor: precum au arătat mai înainte toate Scripturile, zămislind astăzi, sunt şi eu mărită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Biserica Dumnezeiască şi Mântuitoare în pântece încape şi se zideşte; Scara care duce pe toţi oamenii la cele înalte răsare în pântecele de maică; a cărei zămislire o prăznuim.

Cântarea a 3-a

Irmos: iului, Celui Născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci şi mai pe urmă din Fecioară Întrupat fără de sămânţă, lui Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel Ce ai înălţat fruntea noastră, Sfânt eşti, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Rugându-se Domnului, Dreptul Ioachim primeşte din înălţime vestea cea dorită de la Îngerul ce a venit înaintea lui şi i-a zis: du-te, dreptule; cererile tale le-a plinit Dumnezeul tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfânta Ana oarecând stând în grădină şi chemând pe Dumnezeul tuturor, a văzut un înger stând înaintea ei şi zicându-i: nu te întrista, că maica Maicii lui Dumnezeu vei fi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfintei Ana celei ce a fost mai înainte de tine râvnind, ai adus lui Dumnezeu rugăciuni şi ai zămislit pe cea Curată, care fără de sămânţă a primit în pântece pe Cuvântul Cel Neîncăput, umplându-ne pe noi toţi de har, cu bună naşterea ta, Sfântă Ana.

Cântarea a 4-a

Irmos: Toiag din rădăcina lui Iesei şi Floare dintr-însul, Hristoase, din Fecioară ai odrăslit, Cel Lăudat, din Muntele cel cu umbra deasă. Venit-ai, Întrupându-Te din cea Neispitită de bărbat, Cel fără de trup şi Dumnezeu. Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Deschisu-s-a pântecele tău, care mai înainte era neroditor şi primind Nor Ceresc, din care ne-a răsărit Soarele Cel Strălucitor, pe toţi i-a luminat cu lumina adevărului şi a gonit întunericul cel adânc al necunoaşterii lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scaunul lui Dumnezeu Cel în chipul focului, în pântecele tău S-a aşezat, pe care şezând S-a odihnit şi a şters osteneala tuturor celor cucernici şi a întemeiat pe pământ cunoaşterea de Dumnezeu, Fericită Ana, de Dumnezeu insuflată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată Patul, despre care mai înainte a proorocit Solomon, în pântece l-ai zămislit, păzit fiind cu adevărat pentru Adevăratul Împărat, spre Dumnezeiasca chemare a neamului omenesc la mântuire. Pentru aceasta pe tine, Sfântă Ana, credincioşii cu bucurie te fericim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Dumnezeu fiind al păcii, Tată al îndurărilor, pe Îngerul Sfatului Tău Celui Mare, dăruindu-ne pace, L-ai trimis nouă; deci, fiind povăţuiţi la lumina cunoştinţei de Dumnezeu, de noapte mânecând, Te slăvim pe Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pogorâtu-s-a Dreptul Ioachim din munte, primind nu tablele Legii, ci pe Aceea pe care Legea mai înainte a vestit-o în scris şi toate zicerile proorocilor au arătat-o: pe Curata Maică a lui Dumnezeu; şi săltând a strigat: măritu-s-a inima mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dacă Sfânta Ana a simţit oarecând sădindu-i-se în pântece Viţa cea Roditoare, din care a înflorit Strugurele Cel Copt, care musteşte pentru noi din destul vinul nemuririi, a grăit: ce voi răsplăti Ţie, Îndurate Doamne?

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Neputând îndura Sfântul Ioachim să vadă făptura stearpă, cu cucernicie s-a rugat să scape Sfânta Ana de stârpiciune şi să nască Fiică, pe Aceea din care Fiul S-a dat; Care pe toţi i-a făcut fii ai Părintelui Său, Cel de sus.

Cântarea a 6-a

Irmos: Din pântece pe Iona ca pe un prunc, l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit. Iar Cuvântul în Fecioară sălăşluindu-Se şi Trup luând, a ieşit lăsând-o Nestricată; că Cel Ce n-a pătimit stricăciune pe Ceea ce L-a născut a păzit-o Nevătămată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sfânta Ana plină de bucurie a strigat, slăvind pe Dumnezeul lui Israel: umbrele Legii cu adevărat au trecut; că iată se arată zorii Dumnezeiescului har, Fecioara, Nor din care răsare cu adevărat Soarele Dumnezeirii Cel Strălucitor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Uimitoare privelişte va fi de voi zămisli şi eu, a grăit Sfânta Ana, ceea ce mai înainte eram neroditoare şi stearpă, de îndată ce a auzit pe înger vestindu-i că Pruncă se va naşte şi a strigat: o, ce veste bună! De se va întâmpla împlinirea cuvintelor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Munţii şi dealurile, câmpiile şi marea, mulţimea îngerilor şi toată firea omenească să se veselească; pentru că Dumnezeiasca Biserică a Stăpânului primeşte început de zidire, a grăit Sfânta Ana, când a simţit că a zămislit.

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Astăzi lumea prăznuieşte zămislirea Sfintei Ana, care s-a făcut de la Dumnezeu; pentru că aceasta a născut pe Ceea ce mai presus de cuvânt a născut pe Cuvântul.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii, fiind crescuţi în dreapta credinţă, păgâneasca poruncă nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au înspăimântat; ci, în mijlocul văpăii stând au cântat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Rugul cel purtător de foc, pe care l-a văzut de demult Moise în Sinai, Sfânta Ana l-a zămislit în pântece, stingând ca pe o necinste viitoare focul nenaşterii de fii, celor ce cântă: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Picătură a curs acum în chip minunat, Sfântă Ana, din pântecele tău, care a primit înlăuntru toată Apa vieţii, ce rourează pe cei ce cu credinţă strigă către Dânsul: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dacă ai văzut cuib de pasăre, ai luat aripile Duhului şi cu rugăciunea ai dobândit pe Porumbiţa cea Neîntinată; care a purtat pe Hristos, Stâlparea Cea de măslin, Sfântă Ana, Care ne-a eliberat pe noi de potopul cel înţelegător.

Cântarea a 8-a

Irmos: Cuptorul cel răcorit a închipuit Chipul Minunii celei mai presus de fire, că n-a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici Focul Dumnezeirii n-a ars pântecele Fecioarei în care a intrat. Pentru aceasta, cântând să strigăm: să laude toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Strigat-a Sfânta Ana oarecând: Pentru ce mi-ai făcut pântecele neroditor şi sânii uscaţi, precum ai zis mai înainte, prin prooroci, Stăpâne? Dezleagă defăimarea nerodirii mele şi-mi dă Rod, împreună cu care să strig: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Pătruns-a în sânul tău, Sfântă Ana, Sfeşnicul întru care a încăput Tainic Făclia cea Dumnezeiască, Care a luminat toată suflarea cu Razele cele de Taină ale Dumnezeieştii cunoştinţe. Pentru aceasta bucurându-te, ai strigat: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Măriţii Ioachim şi Ana poartă acum, bucurându-se ca o preafrumoasă pereche, pe Dumnezeiasca Mieluşea, din care a strălucit Mieluşelul Cel Frumos, Care a fost junghiat pentru toţi; împreună cu care bucurându-ne să cântăm: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Taină Minunată şi neobişnuită văd, cer fiind peştera, Scaun de Heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care S-a culcat Cel Neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe Care, lăudându-L Îl slăvim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dănţuiţi toate sufletele şi săltaţi; acum s-a zidit Pământul care a rodit nearat Spicul Cel Purtător de viaţă; din Care mâncând cei ce slăvesc bunătatea Lui, nu flămânzesc niciodată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ia psaltirea şi alăuta, Davide şi cântă; că iată s-a arătat Chivotul lui Dumnezeu despre care ai proorocit lămurit că are să fie spre zidirea din nou; prin care noi ne-am ridicat din căderea în păcat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca două stele preamari aţi adus Zorile cele Pline de Lumină care aveau să răsară Lumii pe Soarele Cel Mare. Pentru aceasta vă lăudăm şi vă mărim, Sfinţilor Ioachim şi Ana, ca pe nişte de Dumnezeu înţelepţiţi.

SEDELNA

Glasul 1

Podobie: Ceata îngerească...

Ceata proorocească de demult a propovăduit de mai înainte pe Curata, cea fără prihană şi Fiica lui Dumnezeu, Fecioara, pe care Sfânta Ana a zămislit-o, stearpă fiind şi neroditoare. Pe aceasta cu bucurie inimii astăzi să o fericim cei ce ne-am mântuit printr-însa, ca pe Ceea ce Singură este fără prihană.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Glas 1

Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...

Dăruit-ai, Bunule, început al binecuvântării, Roadă stârpiciunii Sfintei Ana, celei ce striga către Tine în rugăciune: Tu prefaci firile celor din naştere. Pentru aceasta, Mântuitorule şi firea mea cea amărâtă înnoieşte-o iarăşi, ca un Dumnezeu; ca să aduc Ţie, Rod, strigând cu îndrăzneală Ziditorului meu: Ţie se cuvine Slavă, Dumnezeule al tuturor şi Unule Iubitorule de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Sfinţii Ioachim cel Sfinţit şi Ana daruri aduceau preoţilor celor mai dinainte şi neprimindu-li-se, pentru că erau sterpi, rugăciune au înălţat Dătătorului a toate; şi rugăciunea lor auzind-o, le-a dăruit lor pe Ceea ce este cu adevărat Uşa Vieţii, a cărei Sfântă zămislire să o cinstim.