Din suflet de copil: „Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”

Religia în lume

Din suflet de copil: „Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”

    • Din suflet de copil: „Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”
      Din suflet de copil: „Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”

      Din suflet de copil: „Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”

Primise o ciocolată de la soldați și o mânca liniștită, așezată pe o piatră. Curioși, jurnaliștii au întrebat-o despre tabără, despre condițiile precare de viață, dacă își mai amintește casa din Mosul, biserica la care mergea, școala și prietenii. La toate a răspuns limpede și la obiect, fără multe sentimentalisme. I-a blocat pe jurnaliști cu un sigur răspuns. 

„Mă rog la Dumnezeu ca teroriștii să fie iertați”.Nu sunt cuvintele unui luptător jihadist sau ale unui musulman radical, ce ar putea să se roage pentru frații lui care, în numele credinței, seamănă teroare.

Sunt cuvintele unei fetițe creștine – Myriam din Qaraqosh. O copilă care a gust din prea plin și de prea de mică din amarul exilului, fiind refugiată din Mosul, cu toată familia sa. Reporterii Al Jazeera au întâlnit-o în Kurdistan, într-o tabără de refugiați. Primise o ciocolată de la soldați și o mânca liniștită, așezată pe o piatră. Curioși, jurnaliștii au întrebat-o despre tabără, despre condițiile precare de viață, dacă își mai amintește casa din Mosul, biserica la care mergea, școala și prietenii. La toate a răspuns limpede și la obiect, fără multe sentimentalisme. I-a blocat pe jurnaliști cu un sigur răspuns. Ei au întrebat-o ce simte față de cei care le-au făcut rău creștinilor din Mosul și Bagdad. „În fiecare seară mă rog la Dumnezeu, să îi ierte de faptele lor rele! Să ne ierte și pe noi, că poate am greșit și noi. Dumnezeu ne iubește pe toți!”.

Sunt cuvinte spuse din inima unui copil refugiat de mai bine de un an, atunci când Califatul Islamic a ocupat cu forța jumătate din Irak și Siria, proclamându-se stat independent. Creștinii au fost nevoiți să își părăsească casele, bisericile și cimitirele, luând drumul Kurdistanului – o țară musulmană, dar care le-a întins o mână de ajutor. 20.000 de creștini trăiesc acum în corturi improvizate, așteptând să se întoarcă acasă. Nu și-au pierdut nădejdea pentru că, așa cum spunea și Myriam din Qaraqosh: „Dumnezeu este cu noi, oriunde vom merge!”.

Citește despre: