Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

Ortodoxia în lume

Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

    • Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky
      Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

      Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

    • Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky
      Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

      Martiriul preotului Vladimir Kreslyansky

Pe 31 iulie 2014, Protopopul Vladimir Kreslyansky, un cleric ucrainean al Bisericii Ortodoxe „Sf. Gheorghe”, a fost ucis în timpul bombardamentelor de la Lugansk, cu bombe cu dispersie interzise. Părintele Vladimir, care a fost rănit mortal, a îngenuncheat înainte de a muri, să se roage ca restul bombelor cu dispersie, aruncate din paraşută, să nu explodeze. Dumnezeu a revelat o minune prin mijlocirile preotului pe moarte, iar bombele au căzut treptat pe pământ şi într-adevăr, nu au explodat.

În centrul oraşului Lugansk se află biserica în cinstea icoanei Maicii Domnului „Umilenia”. La data de 31 iulie, la ora 19:30, după slujba de seară, părintele Vladimir a ieșit din acea biserică pe stradă şi condus acasă. Aceasta a fost în ajunul prăznuirii unuia dintre sfinţii cei mai veneraţi în Biserica Ortodoxă Rusă, Sfântul Serafim de Sarov: 1 august celebrează găsirea moaștelor sale, care a avut loc în 1903. Mergând pe stradă, Părintele Vladimir a văzut deodată pe cer un bombardier care a aruncat opt bombe cu dispersie de 500 de kilograme de pe paraşute. Părintele Vladimir Kreslyansky a fost lovit de tijele unei bombe de 500 de kg, aruncată din avion și care a explodat în apropierea sa. Rănit mortal în piept și brațul stâng, cu hemoragie puternică, ţinând brațul rănit la piept şi făcându-şi cruce cu mâna dreaptă care nu fusese rănită, a găsit puterea de a se așeza pe genunchi și a se ruga pentru ca celelalte șapte bombe să nu explodeze la contactul cu solul. Minunea aceasta este cu frică și cutremur povestită de martori. Bombele au străpuns asfaltul precum cuţitul străpunge untul, fără să explodeze.

După această minune, părintele Vladimir şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. A murit în genunchi, la fel cum Sfântul Serafim de Sarov a murit cu mulţi ani înainte. În 1833, Sfântul Serafim a murit în timp ce se ruga, îngenuncheat în faţa icoanei Maicii Domnului „Umilenia”.

Citește despre: