Activitatea cărturărească a vechilor călugărilor de la Bisericani

Documentar

Activitatea cărturărească a vechilor călugărilor de la Bisericani

    • Activitatea cărturărească a vechilor călugărilor de la Bisericani
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Stareții de la Bisericani și o parte dintre călugări erau oameni cu o cultură deosebită, având legături strânse cu marile centre culturale și spirituale ale Ortodoxiei. Pe unii îi întâlnim trimiși ca soli la curțile de la Viena, Sankt Petersburg ori Constantinopol. Tot de aici s-au ridicat călugărul Misail ‒ cel care a continuat „Cronica Moldovei”, Pahomie ‒ Mitropolit de Kiev, Mitrofan al Buzăului, vestit tipograf și traducător al Bibliei lui Ștefan Cantacuzino din 1688.

În secolele XVI-XIX, Mănăstirea Bisericani se număra printre cele mai mari mănăstiri din Moldova, având 800 de monahi ce se nevoiau după rânduiala achimită, preluată de la Mănăstirea Studion de lângă Constantinopol.

Stareții de aici și o parte dintre călugări erau oameni cu o cultură deosebită, având legături strânse cu marile centre culturale și spirituale ale Ortodoxiei. Pe unii îi întâlnim trimiși ca soli la curțile de la Viena, Sankt Petersburg ori Constantinopol. Tot de aici s-au ridicat călugărul Misail ‒ cel care a continuat Cronica Moldovei, Pahomie ‒ Mitropolit de Kiev, Mitrofan al Buzăului, vestit tipograf și traducător al Bibliei lui Ștefan Cantacuzino din 1688, Silvestru Bălănescu al Hușiului și Pahomie, Mitropolit de Rodoj (Ucraina) – ierarhi care au înființat tipografii și au contribuit la răspândirea cuvântului scris.

Printre marii cuvioși ai Bisericanilor se cuvine să-i amintim pe Sfinții Iosif și Chiriac, ale căror sfinte moaște se află spre închinare în biserica voievodală a mănăstirii.

Manuscrise ale călugărilor, păstrate în Biblioteca Academiei Române

Tot la Mănăstirea Bisericani lua ființă prima tipografie din Moldova (înaintea celei de la „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași), adusă de la Kiev în timpul Sfântului Mitropolit Dosoftei. Primele cărți care ies de sub tipar au fost Minunile Maicii Domnului, Scara Sfântului Ioan Scărarul și Viețile Sfinților. Au fost tipărite mai apoi pentru uzul călugărilor, dar și al mirenilor evlavioși, Evanghelii, Psaltiri, Octoihuri, Ceasloave și volume din Filocalia.

Ca o dovadă a intensei activități cărturărești a călugărilor de la Bisericani, se mai păstrează încă la Biblioteca Academiei Române numeroase manuscrise traduse, copiate și ornamentate de monahii de aici. Totodată, la Bisericani au învățat carte numeroși tineri, care mai apoi ajungeau preoți, cântăreți și dascăli prin sate. Unii dintre ei au devenit monahi și ierarhi iscusiți. Prin toate acestea, Mănăstirea Bisericani rămâne în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca o prețioasă vatră de evlavie străbună.

Citește despre: