Ci, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu singur eşti puternic. Fericit este cel ce numai la Tine şi-a căutat sieşi sprijin, şi suişuri a pus în inima sa. Feţele noastre Tu întoarce-le Doamne, de la lume, la dorirea după Tine, ca să vedem ce este lumea, şi să nu ne încredem într-o umbră, ca şi cum ar fi adevăr. Înnoindu-ne pe noi, înnoieşte, Doamne, în mintea noastră sârguinţa dinainte de moarte, pentru ca în ceasul ieşirii noastre să cunoaştem, cum a fost intrarea noastră în lume şi ieşirea noastră din ea, până să sfârşim lucru pentru care am fost chemaţi în viaţă, după Sfânta voia Ta. Şi după aceasta să nădăjduim cu gândul plin de nădejde să primim mărirea, pe care, după Scripturi, a gătit-o dragostea Ta, la a doua înnoire. Şi pomenirea ei s-o păzim prin credinţa în taine. Amin!