PS Varlaam: „Lucrarea Sfântului Antim Ivireanul a fost o priveghere de zi și noapte”

Arhiepiscopia Bucureştilor

PS Varlaam: „Lucrarea Sfântului Antim Ivireanul a fost o priveghere de zi și noapte”

    • PS Varlaam: „Lucrarea Sfântului Antim Ivireanul a fost o priveghere de zi și noapte”
      Foto: basilica.ro

      Foto: basilica.ro

Cinstirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul este un moment de reflecție pentru noi, a spus marți, 27 septembrie, Preasfințitul Părinte Varlaam la hramul Mănăstirii Antim din Capitală. Văzând cât de multe a realizat, ne dăm seama că viața sa a fost o priveghere continuă, după cuvântului Domnului nostru Iisus Hristos.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii Antim în prezența Excelenței Sale Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei la București.

Ierarhul a  vorbit în cuvântul de învățătură despre rolul providențial al sfântului ierarh martir de origine georgiană în consolidarea limbii române, dar și în răspândirea și consolidarea culturii creștine ortodoxe în Balcani și în toată partea de Orient aflată sub stăpânire otomană.

Episcopul-vicar patriarhal a amintit că Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul a tipărit cărți de cult  și de rugăciune în arabă, slavonă și greacă și a trimis și tipografii complet utilate, însoțite de maeștri tipografi, la Patriarhia Antiohiei și în patria sa, la Tbilisi, în Georgia.

După ce a devenit Episcop al Râmnicului, în doar trei ani a înființat o tipografie și a tipărit Liturghierul și Molitfelnicul în limba română.

„Rugăciunile pe care le auziți dumneavoastră, pe care le citim noi, preoții, în Liturghierele tipărite în zilele noastre, păstrează într-o proporție covârșitoare textele liturghiei traduse de Sf. Antim Ivireanul acum 300 de ani. Iată ce lucrare cu totul excepțională!”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.

„Atât de proaspătă, atât de evoluată, atât de adâncă, atât de plină de înțelesuri a fost limba română învățată și vorbită de Antim Ivireanul, încât rugăciunile acestea nu au astăzi decât câteva cuvinte schimbate, pentru a le aduce la zi.”

„Datorăm această limbă frumoasă ca un fagure de miere și Mitropolitului Antim Ivireanul, socotit cel care a introdus definitiv limba română în Biserica noastră națională”, a adăugat Episcopul-vicar patriarhal.

Ierarhul a mai explicat semnificația Evangheliei zile, care s-a citit în cadrul slujbei și care începe cu cuvântul Domnului: „Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăția”.

Preasfinția Sa a precizat că pretutindeni în lumea ortodoxă se găsesc dovezi ale sprijinului acordat de români ortodocșilor de alt neam aflați sub stăpânire otomană.

„Această turmă mică din Țara Românească, ca și turma mică din Moldova, au ajutat Patriarhiile Apostolice ale Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, au ajutat Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai, au ajutat Muntele Athos, au ajutat bisericile Sârbă, Bulgară, Albaneză, din Balcani cu ctitorii, cu cărți, cu veșminte, cu chivote, cu lucruri de argint și de aur prețioase.”

„Iată că această turmă mică a făcut lucrarea pe care mai înainte a făcut-o strălucitul Imperiu Bizantin, care a sprijinit Biserica într-un mod exemplar, model pentru voievozii din Țările Române, care s-au arătat, după prăbușirea Imperiului Bizantin, a fi protectori ai lumii ortodoxe, motiv pentru care marele  savant și istoric Nicolae Iorga a numit aceste două țărișoare românești «Bizanț după Bizanț».”

Preasfințitul Părinte Varlaam a mai amintit numeroase realizări ale sfântului ierarh în scurtul timp de păstorire: în 11 ani a creat tiparnițe cu litere arabe, chirilice, grecești, latine pe care le sculpta cu mâna sa în mai multe dimensiuni și stiluri, a ctitorit Mănăstirea Antim, a brodat textile liturgice, a tipărit cărți, a scris predici.

„Lucrul acesta presupune o priveghere de zi și de noapte”, a spus episcopul-vicar patriarhal. „Acest om a stat toată viața lui cu mijlocul încins, cu făclia aprinsă. De aceea, când a venit Domnul să ceară sufletul lui, l-a găsit ca pe o slujbă credincioasă, priveghind.”

„Pomenirea Sf. Antim Ivireanul este un act de recunoștință, de cinstire a unui sfânt care, deși străin de neam, ne-a făcut atât bine și s-a identificat atât de mult cu poporul acesta, cu cultura lui, cu limba lui, pe care a vorbit-o cu un talent și cu o acuratețe ca nimeni altul la vremea lui. Dar este în același timp și un moment de reflecție”, a adăugat Preasfințitul Părinte Varlaam.

„Și noi, iubiți credincioși și credincioase, învățați mai ales de tot ce s-a spus anul acesta, în anul rugăciunii neîncetate și al părinților isihaști, să avem mereu mintea la Hristos, să avem pe buze numele cel purtător de putere al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să cercetăm biserica, în ciuda tuturor ispitelor pe care vrăjmașul le scoate să ne dezarmeze, să ne dezamăgească, să ne facă să ne simțim înșelați.”

„Noi să iubim Biserica, pentru că Hristos a murit pentru ea, ca să și-o facă sieși mireasă fără nicio prihană. Biserica în sine, comuniunea sfinților, a noastră, cu Hristos este fără prihană, chiar dacă noi, și preoți și creștini, alunecăm și greșim. Dar, de fiecare dată, să ne ridicăm, să ne întoarcem la Hristos – Care este Adevărul, Calea și Viața noastră – și în priveghere, petrecându-ne scurta noastră viață pământească să dobândim în schimb, ca și Sf. Antim Ivireanul, viața cea veșnică și cununile cele neveștejite ale măririi”, a continuat ierarhul.

În încheiere, episcopul-vicar patriarhal a salutat cu bucurie prezența la sărbătoarea sfântului, ca în fiecare an, a ambasadorului Georgiei la București.

„Sf. Antim Ivireanul este o temelie pe care se zidește această prietenie și colaborare dintre poporul nostru și poporul georgian, după cum pe Sf. Paisie de la Neamț, ucraineanul, și Sf. Mitropolit Petru Movilă, moldoveanul ajuns Mitropolit al Kievului, se întemeiază prietenia și frățietatea ortodoxă dintre noi și poporul ucrainean”, a explicat ierarhul.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: