Spovedania e necesară pentru acceptarea din partea noastră a celei mai accentuate simțiri de umilință și pentru a ne da seama că scăparea noastră de păcat atârnă de sprijinul, de ajutorul ce ni-l dă semenul, că suntem avizați la el, că această eliberare este o operă a comuniunii, depășind individualismul în care stă la pândă mândria. Prin spovedanie ne punem în situația smerită de ucenici ce primim o învățătură.

(Părintele Dumintru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p.150)