„Că nu știți ziua, nici ceasul...”
Să aveți frica lui Dumnezeu și să puneți zilnic început bun. Cei care ați șchiopătat, îndreptați-vă; iar care nu ați șchiopătat, stăpâniți-vă cu darul Domnului, să nu cădeți. Că nu-i așa de ușor a trăi, dar este tare greu a muri.
Doi călugări tineri din Mănăstirea Sihăstria i-au cerut bătrânului un sfat duhovnicesc, iar el le-a spus:
– Să aveți frica lui Dumnezeu și să puneți zilnic început bun. Cei care ați schiopătat, îndreptați-vă; iar care nu ați schiopătat, stăpâniți-vă cu darul Domnului, să nu cădeți. Că nu-i așa de ușor a trăi, dar este tare greu a muri. Toți cei care mor uită de viața aceasta și în ceasul morții văd înaintea ochilor numai cele ce le-au făcut, bune sau rele.
Odată, m-am întâmplat lângă patul unui om nepregătit care se chinuia să moară și striga la mine deznădăjduit: „Nu mă lăsa, Părinte Paisie, nu mă lăsa!”. Căuta să fugă și striga: „Nu mă lăsa, Părinte Paisie!”, și a murit. Dumnezeu să-l ierte! Altul, care era de mult bolnav, a murit așa frumos! S-a spovedit, s-a împărtășit și a cerut să-l fac călugăr. Joi l-am călugărit în patul lui de suferință și sâmbătă a plecat la Domnul. Dar, înainte de ceasul morții m-a trimis să chem duhovnicul ca să-i citească rugăciunile de darea sufletului. Apoi a zis: „Aprindeți lumânarea! Degrabă, lumânarea!”. Îi aprind lumânarea și voiam să i-o țin eu. Iar el mi-a zis: „Lasă, Părinte Paisie, c-o țin eu!”. A ținut-o în mâinile lui câteva minute. S-a uitat la stânga și s-a înfricoșat. Apoi s-a uitat la dreapta și s-a bucurat puțin. La urmă, îmi zice: „Părinte, stinge lumânarea că mai am oleacă!”. A venit duhovnicul și i-a citit molitfa de darea sufletului. Era în zori de ziuă. S-au adunat mai mulți în jurul monahului Ghervasie, că așa îl chema. Am aprins din nou lumânarea, și-a cerut de la toți iertare, a răsuflat adânc și și-a dat duhul cu pace. Iată călugăr pregătit pentru moarte numai în trei zile. Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ghervasie. Mi-a fost ucenic.
(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Părintele Paisie, duhovnicul, Editura Apologeticum, 2005, p. 15)
Duhovnicul trebuie să aibă bunătatea unui părinte față de copilul său
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro