Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

Iconografie

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

    • Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”
      Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

      Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

Încă din acel moment, cei ce călătoreau pe râu au început să-și facă un obicei ca înainte de a trece vâltoarea, să se oprească în orașul Lenkovo pentru a se închina înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul rugăciunii trăgeau la sorți pe cel ce urma să conducă vasul prin vâltoarea periculoasă. Ceilalți pasageri mergeau pe mal, până ce vasul trecea de pericol, după care își continuau drumul.

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” este prăznuită pe 20 decembrie și pe 5 februarie.

Această icoană este cunoscută și ca ocrotitoare a marinarilor și a tuturor celor ce călătoresc pe ape.

Lenkovo, un sat de lângă Novgorod (Rusia), a avut odată o biserică cu hramul „Soborul Maicii Domnului”, motiv pentru care locul este cunoscut sub numele de Bogorodicini (n.r. ‒ care înseamnă „al Maicii Domnului”).

În timpul incursiunilor polonezilor, din secolul al XVII-lea, orașul Lenkovo a fost devastat, iar bisericile au fost complet distruse. După aceea, a fost construită o nouă biserică, purtând hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”, care a găzduit icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Conform tradiției, icoana a fost adusă în această biserică de la fosta biserică a Maicii Domnului.

Povestea icoanei Maicii Domnului este următoarea:

Pe râul Desno, vizavi de dealul pe care mai târziu a fost construită biserica, era un vârtej de apă foarte periculos, care era considerat, chiar și de către cei mai experimentați marinari, greu de traversat. Se întâmpla des ca barje enorme încărcate cu cereale să fie prinse în vârtej.

În anul 1301, icoana Maicii Domnului a apărut în dreptul vârtejului și a venit singură la mal. Găsind icoana, credincioșii evlavioși au așezat icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe dealul din apropiere. Mai târziu, pe acel deal a fost construită Biserica Maicii Domnului.

Încă din acel moment, cei ce călătoreau pe râu au început să-și facă un obicei ca înainte de a trece vâltoarea să se oprească în orașul Lenkovo pentru a se închina înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul rugăciunii, trăgeau la sorți pe cel ce urma să conducă vasul prin vâltoarea periculoasă. Ceilalți pasageri mergeau pe mal, până ce vasul trecea de pericol, după care își continuau drumul.

S-a constatat că din momentul apariției icoanei Maicii Domnului, tragediile de pe râu au fost din ce în ce mai rare, ajungând să înceteze complet.

Icoana Maicii Domnului a devenit foarte respectată de oamenii din jurul orașului Lenkovo și a atras o mulțime de credincioși, mai ales pe cei care veneau să se roage înainte de a pleca într-o călătorie pe apă.

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” a devenit cunoscută și datorită multor altor minuni săvârșite, ajungând să fie cinstită nu doar în zona orașului Lenkovo, ci mult mai departe, în special în orașele-port din întreaga Rusie.

În secolul al XVIII-lea, icoana a fost mutată în Mănăstirea „Schimbarea la Față a Mântuitorului”, unde a rămas până la Revoluția Rusă din 1917. După această dată, nu se știe ce s-a întâmplat cu icoana originală.

În ziua de 22 mai 2003, cu ocazia sfințirii Bisericii „Bucurie neașteptată” (parte a Mănăstirii „Schimbării la Față” din Novgorod), un creștin evlavios, Serghei Viaceslav Babuskin, a donat egumenului mănăstirii o copie veche a Icoanei Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”.

Odată cu revenirea icoanei, a reînflorit și mănăstirea.