Simpozionul „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi” a debutat la Iaşi

Social

Simpozionul „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi” a debutat la Iaşi

    • Simpozionul „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi” a debutat la Iaşi
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

    • Simpozionul „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi” a debutat la Iaşi
      Foto: Constantin Ciofu

      Foto: Constantin Ciofu

În Sala „Ferdinand” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, au debutat joi, 5 noiembrie 2015, lucrările Simpozionului internaţional „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi”, Iaşi-Bălţi-Chişinău, ediţia a XVII-a. Evenimentul reuneşte academicieni, preşedinţi ai asociaţiunilor ASTRA şi oameni de cultură români din ţară şi de peste Prut.

Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu“ Iaşi, organizează, în perioada 4-8 noiembrie 2015, Simpozionul internaţional „Români - moldoveni - europeni. Dileme şi identităţi“. Acesta se derulează la Iaşi, Bălţi şi Chişinău, având rolul de a afirma şi recunoaşte valorile noastre naţionale. Prima zi a manifestărilor, joi, 5 noiembrie 2015, a debutat în Sala "Ferdinand" a Univesităţii "Alexandru Ioan Cuza", în prezenţa numeroşilor oaspeţi din ţară şi de dincolo de graniţele României. Întâlnirea a fost moderată de prof. univ. dr. Mihai Toma, care a subliniat că tematica simpozioanelor organizate până în prezent de ASTRA a fost legată de identitate. "Dorim să aducem în faţa celor prezenţi acţiunile unei entităţi, pentru a fi definită şi recunoscută. În principal, este vorba de identitate culturală dar şi de identitate naţională, pentru că trebuie să avem credinţă în apartenenţa la o naţiune. Declar deschise lucrările celui de-al 17-lea simpozion, organizat de ASTRA, astfel că salutăm prezenţa în sală a oaspeţilor dragi dinafara Iaşului, oameni cu care ne-am întâlnit adesea la acţiunile asociaţiunii noastre", s-a exprimat prof. univ. dr. Mihai Toma. Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a urat "bun-venit" tuturor participanţilor, din partea instituţiei pe care o reprezintă. "Felicitări organizatorilor pentru efortul depus, pentru că nu este deloc uşor să reuşeşti organizarea unui astfel de eveniment", s-a adresat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, care a amintit apoi câteva aspecte legate de rolul Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi de-a lungul timpului, aceasta fiind o instituţie "care s-a sacrificat, pentru că e singura universitate din ţară, care a trăit la propriu cele două războaie mondiale din ţară", iar în final a încheiat cu o concluzie: "ASTRA este extrem de actuală!".

Tema simpozionului, "dovada unei solidarităţi identitare"

Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iaşi, a precizat că tema simpozionului din acest an este de mare actualitate şi din altă perspectivă decât cea culturală, istorică sau lingvistică. "Deşi lexicul credinţei noastre a fost de limbă latină, organizarea bisericească a fost slavonă, slavono-bizantină sau de alt fel. Slavonismul ne-a cam umbrit, dincolo de mertite cărturăreşti, care pot fi luate în sine. La momentul în care s-a pus problema deşteptării naţionale, noi ne-am trezit în situaţia că lucrarea noastră asupra noastră s-a tulburat pentru că am fost contestaţi din capul locului. Între noi nu s-a prea pus problema "Cine suntem?". Românii parcă au fost siguri ce sunt. Acest simpozion va aduce întrebări, încercări de răspunsuri, dar mai ales fundament pentru meditaţie", a conturat prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti. A urmat salutul lui Daniel Mătăsaru, viceprimarul Municipiului Iaşi, care şi-a exprimat aprecierea pentru simpozionul organizat de Asociaţiunea ASTRA pe ambele maluri ale Prutului. Prof. Areta Moşu, vicepreşedintele Asociaţiunii ASTRA şi preşedintele Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ Iaşi, a explicat că programul simpozionului din acest an este unul "dens, actual, sensibil şi modern". "Tema din acest an comprimă speranţe, tenacitatea unei noi generaţii, drumul corect către un ideal, în pofida tensiunilor politice şi sociale contemporane, dar mai ales dovada unei solidarităţi identitare, pe care ASTRA a susţinut-o constant", a amintit prof. Areta Moşu.

"Necunoaşterea Basarabiei este o problemă"

Părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dar şi un cuvânt de apreciere pentru întreaga activitate a Asociaţiunii ASTRA. Părintele Ion Vicovan a amintit apoi că Asociaţiunea ASTRA a împlinit pe 4 noiembrie 2015, 154 de ani. "Sfântul Andrei Şaguna a fost primul preşedinte al ASTREI, conducând această asociaţiune la adunările de la Sibiu (1861), de la Braşov (1862) şi de la Alba-Iulia (1866). Apreciem faptul că această asociaţiune exprimă continuitate. Această dimensiune culturală este foarte importantă. Această asociaţiune, ca şi altele, prin ostenitorii ei, implică foarte multă dăruire. În cadrul acestei asociaţiuni, întâlnim persoane care sunt devotate. Dorim ca binecuvântarea lui Dumnezeu, transmisă prin Părintele Mitropolit Teofan, să dea roade în aceste activităţi", a remarcat părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan. În continuare, dr. Octavian Ţîcu, în calitate de reprezentant al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a atras atenţia că Basarabia rămâne în continuare necunoscută pentru români. "Necunoaşterea Basarabiei este o problemă care trebuie privită prin ipostaza unui lucru deja afirmat aici. Războiul de 100 de ani a făcut întotdeuna ca Basarabia să ajungă înapoi la România în circumstanţe internaţionale extrem de complicate, care se pot repeta oricând. Noi ar trebui să vorbim de reunificare, nu de unionism, pentru că am fost uniţi în anul 1918. Reunificarea este o chestiune care se poate întâmpla oricând, prin prisma unor circumstanţe externe extrem de complicate", a explicat dr. Octavian Ţîcu. În continuare, mai mulţi invitaţi au luat cuvântul, iar apoi academicianul Alexandru Zub a expus prelegerea inaugurală „Basarabia. O problemă deschisă“. Programul ştiinţific a continuat ieri, 6 noiembrie 2015, la Bălţi, iar astăzi vor fi prezentate comunicări la Chişinău. Manifestările se vor încheia mâine, 8 noiembrie 2015, la Hânceşti - Basarabia.

 

Citește despre: