Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia şi somnul agitat, superficial, din care persoana astenică se trezeşte dimineaţa, foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala accentuată persistă în cursul zilei, fără să dispară prin repausul obişnuit. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, mai accentuate dimineaţa. Bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice, cu senzaţie de frică (anxietate), depresie psihică acută, apatie, slăbirea memoriei, reacţii de melancolie şi, uneori, tremurături ale membrelor şi capului. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizică, o sfârşeală a forţelor proprii şi reducerea aproape totală a capacităţii de muncă.

Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, herba de sunătoare, cimbrişor, măghiran, şovârv, salvie şi talpa-gâştei, din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde între mese şi unul la culcare, timp de 3 săptămâni. Acţiuni recunoscute au şi infuziile din frunze de anghinare, mentă, roiniţă, busuioc, soc, mur, zmeur, coacăz negru şi decocturi din fructe de anason, fenicul, măceşe, păducel, coji uscate de mere, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei.

În paralel, se vor lua câte 30 de picături, de două ori pe zi, din tinctură de valeriană, ienupăr şi păducel, în părţi egale, sirop de cătină şi bitter suedez.

În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, muşcată, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloană.

O atenţie deosebită se va acorda alimentaţiei complete, care să contracareze carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali. Se va apela la efectele benefice ale salatelor de crudităţi (urzici, spanac, pătrunjel, varză, ceapă, usturoi), cunoscute ca excelente vitaminizante şi mineralizante. Creşte consumul de lactate (lapte, iaurt), sucuri de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridichi negre), grâu germinat, seminţe de dovleac, in şi susan, nuci, pâine integrală, ulei de soia, supe din fulgi de ovăz îndulcite cu miere de albine şi boabe de ienupăr amestecate cu propolis şi polen. De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi), luate în fiecare dimineaţă, mai ales grepfruturi, portocale, lămâi, struguri, afine, coacăze negre, fragi şi cătină albă.