Ne putem împărtăși cu doar trei zile de post?

Puncte de vedere

Ne putem împărtăși cu doar trei zile de post?

    • Ne putem împărtăși cu doar trei zile de post?
      Foto: Anda Pintilie

      Foto: Anda Pintilie

Anul acesta, postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel fiind de doar trei zile, nu se pune problema de a mai vorbi despre reguli de postire (cu sau fără ulei, ajunare totală, parțială etc). Fiecare dintre noi este conștient că deși este de scurtă durată, postirea trebuie să fie cât mai intensă, însoțită de fapte de milostenie și stăruitoare rugăciuni. Nedumirirea multor credincioși legat de acest post este determinată de teama de a se apropia de sfântul Potir. Chiar am fost întrebat: „Cum să mă împărtășesc cu doar trei zile de post?”.

După îndătinata tradiție, ieri, 27 iunie, prima zi după Duminica Tuturor Sfinților, a început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Se știe că durata acestei perioade de ajunare anuală este variabilă, determinată fiind de data serbării Sfintelor Paști. Rânduiala bisericească stabilește următoarea regulă pentru postul lui „Sâmpetru”, așa cum este cunoscut în popor: ajunarea începe luni după Duminica Tuturor Sfinților, adică din a doua săptămână după Pogorârea Duhului Sfânt și ține până în ziua proslăvirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Iată ce spun Constituțiile Apostolice: După ce veți serba Cincizecimea, mai serbați o săptămână, și după aceea postiți..., căci este drept ca să vă bucurați de darul cel de la Dumnezeu”. Înțelegem, deci că postul Sfinților Apostoli este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli, dar și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a înfăptui slujiri mai importante, așa după cum glăsuiește cartea Faptele Apostolilor (Fapte 13,2 si 14,23). De cinci ori întâlnim verbul a posti în această carte, care descrie aspecte din activitatea celor mai cunoscuți ucenici ai Mântuitorului Hristos, dovadă că postirea reprezenta o deasă practică a Sfinților Apostoli. Potrivit manualului de Liturgică a părintelui Vasile Mitrofanovici, temeluitorul Teologiei practice românești, retipărit la Cernăuți în 1929, postul din iunie, numit și cel al Cincizecimii, este rânduit de Biserică și pentru cinstirea tuturor Apostolilor Domnului, prăznuiți pe 30 ale lunii. Totodată, ajunarea din iunie s-a instituit și pentru a cinsti darurile Duhului Sfânt care, în chip minunat, s-a pogorât peste Sfinții Apostoli, și care se revarsă an de an peste Biserica lui Hristos la Rusalii, din care ne împărtășim cu toții.

Anul acesta, postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, fiind de doar trei zile, nu se pune problema de a mai vorbi despre reguli de postire (cu sau fără ulei, ajunare totală, parțială etc). Fiecare dintre noi este conștient că deși este de scurtă durată, postirea trebuie să fie cât mai intensă, însoțită de fapte de milostenie și stăruitoare rugăciuni. Nedumirirea multor credincioși legat de acest post, este determinată de teama de a se apropia de sfântul Potir. Chiar am fost întrebat: „Cum să mă împărtășesc cu doar trei zile de post?”. Ezitanților, și nu numai, le spunem să se apropie cu bucurie și cu deplină încredere de Sfânta Euharistie, chiar și după un post de trei zile, după ce, în prealabil, au fost cercetați de duhovnicii lor la scaunul Sfintei Taine a Mărturisirii. Dacă ne întoarcem la obârșiile Bisericii lui Hristos, credincioșii primeau mai des Sfânta Împărtășanie, într-o săptămână o dată sau de două ori, datorită faptului că, în acele vremuri, singura zi liturgică era Duminica. Cu timpul însă, începând chiar din secolul al III-lea, pe lângă duminică au apărut ca zile liturgice miercurea și vinerea sau chiar sâmbăta. Așa stând lucrurile, cu atât mai mult se cade a ne împărtăși la finele perioadei de ajunare rânduite de Biserică, chiar dacă aceasta este de scurtă durată.

Biserica nu a creat o regulă care să specifice de câte ori are voie să se împărtășească un credincios, dar a precizat că fiecare se poate împărtăși de câte ori dorește numai cu permisiunea duhovnicului său, care trebuie să-l cerceteze atent la scaunul Sfintei Spovedanii, pentru ca nu cumva acesta, îndrăznind să se apropie de Sfintele Taine, să-şi câștige, în loc de viață veșnică, pedeapsă şi moarte veșnică. Astfel, mărturisirea şi pregătirea reprezintă singurele condiții impuse de către Biserică privind împărtășirea credincioșilor, căci spunea Sfântul Ioan de Kronstandt: „Dacă lumea n-ar avea Preacuratul Trup şi Sânge al Domnului, ar fi lipsită de binele de căpetenie, binele vieţii celei adevărate, n-ar avea decât iluzia vieţii, n-ar avea darul sfințeniei”.

Concluzionând, ne putem uni cu Hristos prin dumnezeiasca Euharistie chiar și în acest context, al unui post de trei zile. Atenția trebuie să cadă pe alt aspect: îndemnul la o împărtășanie deasă fără conștientizarea fiilor și fiicelor duhovnicești asupra importanței Sfintei Euharistii în viața noastră, fără a-i crește duhovnicește ca să-și dorească ei înșiși cât mai des împărtășania, va rămâne un act liturgic exterior, care nu va produce schimbarea mult dorită a întregii lor ființe. Cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur să ne fie tuturor pilduitoare, atunci când dorim să ne împărtășim: „Nici cei ce o dată, nici cei ce de multe ori, nici cei ce de puține ori, ci cei ce au știința gândului curată, cei ce au inima curată, cei ce au viață neprihănită. Cei ce sunt întru acest fel, totdeauna să se apropie; iar cei ce nu sunt întru acest fel, nici măcar o dată. Pentru ce? Pentru că își iau judecată, osândă, muncă şi pedeapsă”.