Mama Sfântului Calinic de la Cernica, devenită schimonahia Filoteia

Pateric

Mama Sfântului Calinic de la Cernica, devenită schimonahia Filoteia

    • Mama Sfântului Calinic de la Cernica, devenită schimonahia Filoteia
      Foto: Bogdan Zamfirescu

      Foto: Bogdan Zamfirescu

Văduva Floarea, rămasă fără soţ şi fără copii, cu sfatul fiului ei, a intrat ca soră în Mănăstirea Pasărea de lângă Bucureşti. Aici a fost dată în grija unor maici bătrâne de la care a deprins nevoinţa vieţii călugăreşti. Apoi, cu binecuvântarea stareţului de atunci al Cernicăi, arhimandritul Calinic, sora Floarea a fost tunsă în schima monahală, cu numele de schimonahia Filoteia.

Schimonahia Filoteia, de la Mănăstirea Pasărea din Ilfov (secolele XVIII-XIX)

Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia ‒ mama Sfântului Calinic de la Cernica ‒ era de loc din Bucureşti, fiică de părinţi credincioşi. Din botez se chema Floarea.

Căsătorindu-se cu un tânăr plin de frica lui Dumnezeu, anume Antonie, din cartierul Sfântul Visarion, au dat naştere la patru copii. Cel mai mare a ajuns preot de mir. Apoi s-a retras într-o mănăstire şi s-a călugărit cu numele de Acachie.

Copilul cel mai mic, numit din botez Constantin, a fost dat la învăţătură pentru a deveni tot preot. Dar, cu rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1807 a intrat în Mănăstirea Cernica. Mai târziu a devenit stareţ şi episcop de Râmnic. Apoi, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

Văduva Floarea, rămasă fără soţ şi fără copii, cu sfatul fiului ei, a intrat ca soră în Mănăstirea Pasărea de lângă Bucureşti. Aici a fost dată în grija unor maici bătrâne de la care a deprins nevoinţa vieţii călugăreşti. Apoi, cu binecuvântarea stareţului de atunci al Cernicăi, arhimandritul Calinic, sora Floarea a fost tunsă în schima monahală, cu numele de schimonahia Filoteia.

Mai trăind câţiva ani la Mănăstirea Pasărea şi nevoindu-se mult în rugăciune şi ascultare, schimonahia Filoteia s-a mutat la veşnica odihnă, înainte de anul 1840. Rămăşiţele sale pământeşti se odihnesc în cimitirul mănăstirii.

(Arhimandrit Ioanichie BălanPatericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 355-356)