„Smerenia înfricoşează pe diavol pentru tăria ei întemeiată pe adevărul în privinţa raportului între micimea noastră şi mărimea copleşitoare a lui Dumnezeu. Dimpotrivă, mândria n-are fermitate în afirmarea de sine a omului, pentru că nu se bazează pe o cunoaştere a adevărului poziţiei sale reale în raport cu Dumnezeu, iar adevărul acesta va dărâma până la urmă înălţarea lui neîntemeiată pe ceva consistent.”

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 259 la Sfântul Grigorie Sinaitul, Despre felul cum trebuie să şadă la rugăciune, în Filocalia VII, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 182)