Majoritatea clădirilor Mănăstirii Dohiariu sunt construite în perioada post-bizantină, iar actualul katholikon datează din anul 1568.

Coridorul pictat dă în curtea mică şi în trepte. În centrul acesteia se află katholikonul impunător şi destul de înalt.

În partea de miazănoapte a katholikonului se află Paraclisul Sfinţilor 40 de Mucenici (1636). De partea cealaltă se află Aghiasma Sfinţilor Arhangheli. Vizavi de intrarea în biserica mare se află coridorul care duce la trapeză. În partea dreaptă a coridorului, lângă trapeză, se află Icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoarea”.

Trapeza a fost construită de către Arhiepiscopul Prohor al Ohridei (1547), pe locul unei alte trapeze vechi (secolul al XII-lea). Este una din cele mai încăpătoare trapeze din Sfântul Munte.

Între biserică şi trapeză, în mijlocul corpului de răsărit, se înalţă turnul-clopotniţă, construit în anul 1704 de egumenul Ştefan. Turnul are dimensiunile de 8,5x8,8 metri şi înălţimea de 20,7 metri. Aici se află Paraclisul Mai-marilor Voievozi şi biblioteca.

În mănăstire se mai află Paraclisele Sfântului Gheorghe, al Sfinţilor Trei Ierarhi, al Sfinţilor Doctori fără de Argint, al Sfântului Nicolae, iar în afară se află Paraclisul „Schimbarea la Faţă”.

Chiar lângă arsana, în partea stângă, se află biserica cimitirului cu hramul Sfântul Nicolae, construită din temelie în 1894 pe locul unei biserici vechi care se ruinase.

Mănăstirea Dohiariu are patru katisme, o chilie cu hramul Tuturor Sfinţilor la Kareia şi mai multe metoace în Grecia.

(Foto) Mănăstirea Dohiariu din Muntele Athos – marea ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpuşneanu