În cadrul slujbei vecerniei, după rostirea preotului: „Fie stăpânirea Împărăţiei Tale binecuvântată şi preamărită”, strana intonează cântarea stihoavnei. Acesta nu este altceva decât o alcătuire de patru sau cinci strofe poetice, precedate de stihuri din psalmi – aşa cum scoate în evidenţă şi numele.

Majoritatea strofelor poetice aduc în prim plan Învierea Mântuitorului Iisus Hristos – pentru vecernia de sâmbătă seara sau faptele mântuitoare şi viaţa bineplăcută lui Dumnezeu a sfinţilor prăznuiţi – în cazul vecerniei zilelor de rând. Prezenţa stihurilor luate din psalmii vechi testamentari aduce aminte de practica primilor creştini, aceea de a folosi în rugăciunea de seară psalmii davidici din tradiţia iudaică, dându-le o interpretare mesianică şi hristologică.