„Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva

„Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

    • „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“
      „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

      „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

    • „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“
      „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

      „Orice monument este o «Sfânta Sfintelor»“

Ieri, la Muzeul Unirii din Iaşi au debutat lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Simpozionului „Monumentul - Tradiţie şi Viitor“, o manifestare ştiinţifică singulară la nivel naţional, ce reuneşte, an de an, specialişti, arhitecţi, istorici, cercetători, restauratori şi muzeografi din întreaga ţară. Simpozionul a fost deschis oficial în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale şi judeţene şi cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

În fiecare an, în cadrul evenimentelor culturale incluse în calendarul Sărbătorilor Iaşului se înscrie şi Simpozionul „Monumentul - Tradiţie şi Viitor“, organizat la Muzeul Unirii din Iaşi. O manifestare ştiinţifică apreciată la nivel naţional ce reuneşte specialişti de prestigiu din ţară, din domeniile cercetării, conservării şi restaurării monumentelor istorice. Ca în fiecare an, Simpozionul de la Iaşi a reprezentat un bun prilej de a aduce în discuţie importanţa păstrării şi includerii în circuitul turistic a vastului patrimoniu cultural pe care Iaşul îl deţine, de a identifica soluţii pentru a salva anumite monumente istorice, dar şi o ocazie pentru cercetătorii şi specialiştii din domeniu de a prezenta, pe parcursul celor două zile ale manifestării, lucrări ştiinţifice pe teme comune de interes.

Deschiderea oficială a ediţiei din acest an a avut loc ieri, în Sala Dublei Alegeri de la Muzeul Unirii, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a prefectului Dragomir Tomaşeschi, a primarului municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, a directorului general al Complexului Muzeal „Moldova“, Lăcrămioara Stratulat, a directorului Muzeului Unirii, Aurica Ichim, şi a directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, Vasile Munteanu.

„Este al treisprezecelea an de implicare a multor forţe responsabile în acest frumos domeniu al ocrotirii monumentelor istorice. Cunosc eforturile pe care le depuneţi, cunosc şi intuiesc obstacolele care vă stau în faţă şi determinarea de a le depăşi. Intuiesc, de asemenea, bucuriile pe care le aveţi în momentul în care un obstacol omeneşte de netrecut a fost în cele din urmă depăşit, precum şi dezamăgirea pe care, probabil, o trăiţi în momentul în care asistaţi neputincioşi la dispariţia unui monument, la degradarea lui continuă. Aveţi şi avem o misiune sacră. Am putea vorbi despre o responsabilitate de sacerdot pentru persoana care slujeşte un monument. Am putea spune, poate exagerând puţin sau poate nu, şi cred că nu, că orice monument este o Sfânta Sfintelor, partea cea mai sfântă din orice biserică creştină. Intrarea în incinta unui monument, fie el biserică sau mănăstire, răspândită de-a lungul şi de-a latul ţării, fie el o culă oltenească, un castel medieval transilvănean sau o cetate de apărare din Moldova, pentru cei care au capacitatea să simtă importanţa acelor pietre, acelor ziduri, e un pas în Sfânta Sfintelor, în care omul este chemat să pătrundă cu frică de Dumnezeu şi cu dragoste“, a declarat, în deschiderea oficială a Simpozionului, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, subliniind importanţa monumentelor pentru identitatea noastră naţională.

După deschiderea oficială a lucrărilor, a avut loc vernisajul expoziţiei „Arta pelerinajului în secolele XIV-XVI“ şi dezvelirea unei plăci memoriale care marchează funcţionarea în imobilul ce găzduieşte azi Muzeul Unirii a Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, precum şi înfiinţarea de către Nicolae Iorga a Muzeului „Cuza Vodă“.

Simpozionul, organizat de  Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Uniunea Naţională a Restauratorilor Monumentelor Istorice, îşi continuă lucrările până pe 16 octombrie, în program fiind incluse o sesiune de comunicări ştiinţifice pe secţiunile „Monumente fortificate, „Viaţa monumentelor“ şi „Tehnici şi tehnologii de restaurare a monumentelor istorice“, lansări de carte, vernisarea expoziţiei „Viaţa monumentelor“, precum şi o vizită de documentare la Odessa şi Cetatea Albă.

Monumentele „celuilalt Iaşi“, o problemă încă nesoluţionată

Fiind un eveniment dedicat prin excelenţă monumentului, ca element fundamental al zestrei istorice şi culturale a unui popor, simpozionul a lăsat loc de dezbateri în ceea ce priveşte patrimoniul cultural al Iaşului. „Când discutăm despre monumente, discutăm despre un patrimoniu inestimabil, discutăm despre valoare, despre comunicare între trecut şi prezent, discutăm despre responsabilitate, despre cultură, despre spiritualitate“, a subliniat primarul Iaşului, Gheorghe Nichita.

Autorităţile prezente au evocat, pe rând, eforturile care s-au făcut în ultimii 20 de ani în vederea restaurării şi conservării unor monumente emblematice pentru capitala Moldovei, invocând, însă, şi problema spinoasă a lipsei de finanţare în acest domeniu, mai ales în ceea ce priveşte arhitectura minoră. Este vorba de casele particulare ale Iaşului vechi, dar şi despre vechile conace boiereşti sau despre bisericile seculare din satele Moldovei aflate într-un proces avansat de degradare şi care nu au norocul de a primi finanţarea necesară pentru a arăta şi generaţiilor viitoare de unde venim şi ce zestre moştenim. „Acum, aproape toate monumentele reprezentative ale Iaşului sunt abordate într-un fel sau altul; unele sunt finalizate, altele sunt în diverse faze de execuţie. Bun, am rezolvat cu acestea, dar ce facem cu celălalt Iaşi, cu acea arhitectură minoră, cum îi spunem noi? Mai precis, acele case şi căsuţe unde nu s-a întâmplat nimic  deosebit, dar sunt vechi şi dau savoare oraşului nostru. Acestea nu aparţin nici unor instituţii potente pentru a putea fi reparate. Ce facem cu toate conacele presărate în teritoriu, ce facem cu acele comunităţi îmbătrânite care n-au forţa de a reabilita biserica seculară din ţintirimul de pe deal? Trebuie să găsim o soluţie generală“, şi-a exprimat convingerea Vasile Munteanu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional.

Acesta a atras atenţia şi asupra faptului că există în Iaşi anumite monumente emblematice pentru care „schelele s-au eternizat“ şi pe care o parte dintre copiii de azi ai Iaşului nu le cunosc aşa cum arată ele de fapt. „Să luăm un singur exemplu. Copiii de până la liceu nu ştiu cum arată Mănăstirea «Trei Ierarhi». Lipseşte văzului nostru. Istoria nu se învaţă doar în manuale şi în sălile de clasă, istoria se învaţă şi pe stradă. Moştenirea strămoşilor noştri poate fi văzută zi de zi. Şi atunci nu am avea un asemenea deficit de educaţie. De ce nu-s gata de-atâta timp? Vom spune că nu sunt bani. Şi ştim cu toţii că nu doar banii reprezintă principala problemă. Aş putea să spun că nici măcar nu este în firea noastră, a românilor, să nu terminăm ceea ce începem, dar este un nărav al câtorva domenii de la noi. Şi n-aş vrea ca monumentele să facă parte din familia autostrăzilor“, a subliniat, în final, Vasile Munteanu.