După ce a efectuat mai multe analize medicale, un ieşean în vârstă de 30 de ani a aflat că diagnosticul bolii sale era unul de la care nu mai exista cale de întoarcere: cancer. Deşi doar familia, adică doar soţia şi mama, a ştiut că tânărul nu mai are nici o şansă de a scăpa cu viaţă, omul a simţit că poartă o boală care avea să îi schimbe destinul. După consultaţia medicală i-au fost recomandate o serie de medicamente care aveau să amelioreze starea bolii. Medicul i-a mai acordat două luni de viaţă. Când a părăsit spitalul, tânărul şi-a anunţat rudele că va întârzia o oră şi a plecat în grabă spre Catedrala mitropolitană. Nu era un om foarte evlavios, dar avea credinţă în Dumnezeu. S-a aşezat la rând şi a aşteptat liniştit să ajungă la racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva. S-a închinat şi s-a aplecat deasupra raclei, îmbrâţişând-o cu totul pe Sfântă. A stat astfel aproape jumătate de oră. Femeile care erau la rând s-au scandalizat pentru că nu aveau loc să se închine, dar părintele care se afla la picioarele Cuvioasei şi-a dat seama că omul are o problemă mare, aşa că l-a lăsat să-şi manifeste credinţa. Din cele povestite am aflat că tânărul s-a rugat Sfintei Paras-cheva să îl facă sănătos, oricare ar fi boala sa. A promis că îşi va schimba viaţa şi că se va apropia de Dumnezeu. Mai mult decât atât, a simţit că Sfânta îi vorbeşte. După ce a realizat că s-a umplut de „o pace interioară", aşa cum a descris chiar el sentimentul trăit lângă Sfântă, a plecat.
Chiar dacă mama şi soţia au insistat ca bolnavul să ia medicamentele, acesta le-a ascuns. Treptat, i-a revenit pofta de mâncare, iar starea sănătăţii s-a ameliorat vizibil. După două luni, a mers, la insistenţele mamei, la un nou control. Medicul a constatat atunci că boala se afla într-un proces de regres. După alte cîteva luni, nici urmă de cancer. Doctorul care s-a ocupat de cazul său crede şi astăzi că medicamentele sunt cele care au salvat viaţa pacientului. Tânărul, al cărui nume nu-l putem deconspira, a primit şansa de a continua viaţa chiar de la Sfânta Cuvioasă Parascheva.

(Monica Dumitrescu - Ziarul Lumina, 6 octombrie 2005)