Cu cele aproximativ 100 de biserici ale sale, laşul este un oraş al spiritualităţii şi al culturii româneşti şi universale, centru unde pelerini din lumea întreagă vin în pelerinaj. Aşa cum spunea înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, „pelerinajul consacrat Sfintei Cuvioase Parascheva arată, prin numărul mare de pelerini prezenţi în Iaşi, cât de mare este lucrarea misionară a sfinţilor care prin modelul vieţii lor şi prin rugăciunile lor apropie oameni şi popoare de Dumnezeu şi întreolaltă. Pelerinajul ne învaţă că de fapt esenţa misiunii Bisericii este căutarea sfinţeniei şi cultivarea ei ca plinătate a vieţii omului în Dumnezeu. O călătorie turistică nu devine pelerinaj decât dacă este însoţită de o călătorie mistică, de un pelerinaj interior, de apropiere de Dumnezeu prin rugăciune şi reconciliere".

laşul, „biserica bisericilor"

Dacă enumerăm doar o parte dintre edificiile creştin-ortodoxe de care laşul dispune, prin însemnătatea lor în păstrarea credinţei creştine, ne dăm seama de potenţialul spiritual şi cultural de care „capitala Moldovei" dispune: Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi", ctitorie a voievodului Vasile Lupu, sfinţită de mitropolitul Varlaam în 1639; Catedrala mitropolitană, cea mai mare biserică ortodoxă din România, care adăposteşte moaştele Cuvioasei Parascheva; Biserica „Sf. Gheorghe", vechea Catedrală mitropolitană, ctitoria mitropolitului Gavriil Calimachi, construită în 1761-1769; Biserica „Sf. Nicolae" - Domnesc, co-struită în 1492, cea mai veche biserică din Iaşi, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi locul de încoronare a domnitorilor Moldovei; Mănăstirea Golia, ctitoria voievodului Vasile Lupu şi a fiului său, construită între anii 1652-1660; Mănăstirea Cetăţuia, situată pe colina cu acelaşi nume, construită ca reşedinţă domnească fortificată, de către voievodul Gheorghe Duca, între 1669-1672; Mănăstirea Galata, ctitorită în secolul al XVI-lea, pe una din cele şapte coline ale laşului. Toate acestea şi .multe alte aşeză mante spirituale îndreptăţesc spusele istoricului Nicolae Iorga care afirma că „Iaşii sunt înainte de toate o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul nostru". Municipiul Iaşi dispune, de asemenea, de un potenţial cultural deosebit în care istoria împreună cu literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, artele în general îşi dau mâna pentru a crea „oraşul celor şapte coline".
În momentul de faţă, cele aproximativ 100 de biserici şi mănăstiri din Iaşi definesc în mare măsură personalitatea comunităţii de aici. Nimic însă nu atrage mai mult decât miracolul prezenţei moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva în Catedrala mitropolitană din Iaşi, loc unde în fiecare an, timp de câteva zile, în preajma datei de 14 octombrie, milioane de pelerini din lumea întreagă vin să se închine.

Comuniune între sfinţi la laşi

În ultimii ani, a devenit o tradiţie, ca de hramul Cuvioasei Parascheva, la Iaşi să fie aduse moaştele unui sfânt. Primul care a deschis drumul spre „comuniunea între sfinţi" a fost Sfântul Andrei, Apostolul Românilor. Moaştele acestuia au fost aduse din Patmos, Grecia, în anul 1996, iar după patru ani, în 2000, au fost aduse de la Livadia (Grecia) moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În 2001 a fost adus tot din Grecia Brâul Maicii Domnului de la Voios. Hramul din 2002 a fost binecuvântat prin sosirea la Iaşi a moaştelor Sfântului loan Casian, care au fost aduse de la Marsilia (Franţa), iar cel din 2003 prin aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. În 2004, cu prilejul anului omagial „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare -500", a fost adus un fragment din Sfânta Cruce, de la Mănăstirea „Panaghia Soumela" din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala „Sf. Ap. Petru şi Pavel", anul trecut am avut bucuria de a primi spre închinare şi cinstire moaştele “Apostolului neamurilor”, Sfântul Apostol Pavel. Anul acesta, de la Eghina, au fost aduse moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul.

Peste un milion de pelerini anual

Marea sărbătoare a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi a determinat autorităţile locale să stabilească data de desfăşurare a Sărbătorilor laşului perioada marcată de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Constantin Simirad, actualul ambasador al României în Cuba, fostul primar al laşului, venise cu această idee de a stabili Sărbătorile Iaşului “în ziua când este un pelerinaj nemaipomenit către Iaşi, către «Mecca Ortodoxiei», cum îmi plăcea mie să-i spun. Pentru a o pune în practică, am fost la înalt Prea Sfinţia Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi i-am propus să declarăm Zilele Iaşilor în aceeaşi perioadă cu sărbătoarea Sfintei Parascheva. Înalt Prea Sfinţia Sa a fost încântat de propunere şi a acceptat-o imediat" , declara, în urmă cu ceva timp, domnul Simirad.
Istoria şi amploarea pelerinajului de la Iaşi a avut ecouri în lumea întreagă. Municipiul Iaşi este