Ambliopia sau „ochiul leneș” la copil

Stil de viaţă

Ambliopia sau „ochiul leneș” la copil

    • Ambliopia sau „ochiul leneș” la copil
      Ambliopia sau „ochiul leneș” la copil

      Ambliopia sau „ochiul leneș” la copil

Doctor Daniela Cionca ne informează despre ambliopie sau „ochiul leneș” la copil, ne arată cauzele ei, simptomele ei și ne îndrumă spre tratamentul adecvat.

Ambliopia sau „ochiul leneș” reprezintă vederea slabă a unui ochi, în ciuda structurii normale a globului ocular. Ea apare prin nedezvoltarea vederii, în primii ani de viață.

Procesul de dezvoltare a vederii nu este complet la naștere, ci continuă o dată cu creșterea copilului. Copilul, la naștere, vede doar în apropiere, până la distanța de 20-30 cm pentru ca, treptat, vederea să se dezvolte și să atingă maturitatea, în jurul vârstei de 6 ani.

Dacă în această perioadă apare o problemă la nivelul ochilor, aceasta se va răsfrânge asupra dezvoltării normale vizuale.

Ambliopia poate apărea la un ochi sau, mai rar, la nivelul ambilor, în funcție de ce a determinat-o.

În situația în care apare la nivelul unui ochi, cauzele sunt, de obicei:

Anizometropia – o diferență de dioptrii între cei doi ochi. Cu cât diferența este mai mare, cu atât ambliopia va fi mai severă. Fiecare ochi trimite creierului o informație vizuală. În situația ochiului cu dioptrie mare, imaginea transmisă va fi neclară și deformată și, de aceea, va fi ignorată de cortex, pentru a nu produce confuzie vizuală. Neutilizate, căile de transmisie nu se vor dezvolta pe acea parte. Apare o situație de rivalitate, în care câștigă ochiul bun.

Strabismul apărut la adult determină o vedere dublă. La copil, datorită neuroplasticității cerebrale, apar fenomene de adaptare. Unul dintre ele este acela de a elimina imaginea produsă de ochiul deviat.

Un obstacol poate împiedica stimularea căilor vizuale: cataracta congenitală, opacități corneene, ochi acoperit de pleoapa căzută, de pansament și poate determina ambliopia de deprivare etc.

Cauzele care determină ambliopie la ambii ochi:

-          Dioptriile mari la ambii ochi vor da o vedere neclară bilaterală și, implicit, o vedere scăzută.

-          Nistagmusul sau „privirea jucăușă” nu permite focalizarea obiectelor și, prin urmare, va exista o vedere slabă.

-          Prezența unui obstacol vizual poate fi bilaterală.

Prevalența ambliopiei este estimată la 2 -5% în țările dezvoltate și aproximativ 10% în țările slab dezvoltate.

Copiii cu risc crescut de ambliopie sunt cei prematuri, cu întârzierea dezvoltării sistemului nervos, cu părinți cu vicii de refracție, strabism.

Importante sunt detectarea și tratarea ambliopiei până la 6 ani. Cu cât mai precoce, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Având în vedere că de cele mai multe ori și, mai ales, când se instalează pe un singur ochi, nu determină nicio acuză, pentru depistarea ambliopiei este foarte important screeningul vizual, adică controlul oftalmologic, indiferent de existența sau absența simptomelor.
Academia Americană de Oftalmologie recomandă examinarea oftalmologică a tuturor copiilor la următoarele vârste:

·                 Primele 3 luni postnatal;

·                 În perioada 6 luni – 1 an;

·                 la 3 ani;

·                 la 5 ani.

În realitate, în situația lipsei semnelor vizibile, cum ar fi strabismul sau ptoza palpebrală, vârsta medie de depistare este de aproximativ 6 ani, înainte de începerea școlii.

Tratamentul ambliopiei strabice și anizometropice constă în corectarea deficitului optic și forțarea ochiului „leneș”. Corecția optică se face cu ochelari sau lentile de contact.

Forțarea ochiului leneș se face prin ocluzia cu pansament a ochiului sănătos sau, o metodă mai puțin eficientă, prin penalizarea medicamentoasă a acestuia.

Ocluzia se face după un orar prestabilit de oftalmolog, în funcție de vârsta copilului și severitatea ambliopiei.

Subliniem că, în general, recuperarea vizuală are loc până la vârsta de 6-7 ani. După această vârstă, creierul matur ignoră imaginea produsă de ochiul ambliop, chiar dacă acesta este corectat adecvat.
De aceea, în primul rând părinții trebuie să înțeleagă importanța tratamentului de ocluzie și să facă tot posibilul pentru ca cel mic să accepte acest tratament (în cazurile de ambliopie severă, la începutul ocluziei, copilul este nefericit și agitat pentru că nu vede cu ochiul bun acoperit). Copilul trebuie susținut, încurajat și antrenat în activități care îi fac plăcere.

Tratamentul ambliopiei de deprivare constă în înlăturarea cât mai precoce a obstacolului ce împiedică vederea (chirurgia cataractei, a ptozei palpebrale etc.) urmată de recuperarea vederii prin ocluzia ochiului sănătos.

Există unele studii care arată că poate apărea o îmbunătățire a vederii ochiului și după 12 ani sau chiar la adulți dar, de multe ori, este limitată și chiar temporară, mai ales dacă tratamentul este oprit.

Prin urmare, detecția și tratamentul precoce al ambliopiei rămân cheia unei recuperări vizuale satisfăcătoare.

(Dr. Daniela Cionca a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” – Iași și, în prezent, este medic primar oftalmolog la Policlinica Providența a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, acolo unde o găsiţi în fiecare zi, cu programare prealabilă.)

Citește despre: