Duminică, 27 Iunie 2010

Pelerinaj la Athos. Întâlnire cu părintele Petroniu de la Schitul Prodromul

În zilele de 12-14 iunie 2010 am poposit împreună cu câțiva stareți din Moldova la Schitul românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos. În timpul șederii noastre la Prodromul l-am întâlnit pe părintele stareț Petroniu Tănase.


În zilele de 12-14 iunie 2010 am poposit împreună cu câțiva stareți din Moldova la Schitul românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos. În timpul șederii noastre la Prodromul l-am întâlnit pe părintele stareț Petroniu Tănase care ne-a vorbit despre viața Bisericii, despre viața monahală în special. Dată fiind statura duhovnicească a părintelui Petroniu, vârsta și experiența Cuvioșiei Sale, am socotit de bine a comunica și altora, în sinteză și oarecum schematic, cele auzite de la marele duhovnic athonit. Cu glas încet, adânc, cu o coerență uimitoare în exprimare, părintele Petroniu ne-a spus, în esență, următoarele:
1 Biserica Ortodoxă este și trebuie să rămână ,,duhovniciească". Nimic nu se împlinește fără puterea Sfântului Duh. Astăzi duhul lumii pătrunde peste tot, uneori chiar în Biserică, în viața de parohie și de mănăstire. Cu ajutorul duhovnicului, omul este chemat să se înduhovnicească prin Hristos Cel mort și înviat care a pnevmatizat, îndumnezeit firea umană pe care a înălțat-o la cer, așezând-o pe tronul Sfintei Treimi.
2 Mănăstirea trebuie să fie departe de duhul lumesc. După Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul, călugărul necontenit se leapădă de cele lumești pentru a dobândi cele cerești.
3 Călugăria este asemănată, după prof. Teodor M. Popescu, cu mucenicia. Cei mai mulți sfinți din calendar sunt mucenicii, apoi viețuitorii mănăstirilor.
4 Călugărilor li s-a încredințat vistieria liturgică a Bisericii. Călugărul este chemat să întrețină candela aprinsă a vieții liturgice. Întâi de toate el trebuie să participe zilnic la toate slujbele din mănăstire. Părintele Petroniu își amintește de o relatare a patriarhului Iustinian. Aflat în vizită la Mănăstirea Neamț, patriarhul a luat aminte cum călugării la miezul nopții se îndreptau spre biserică purtând felinare aprinse în mâini și așteptau la ușa bisericii pentru a se deschide și a începe slujba.
5 Starețul trebuie să fie duhovnicul obștii. El este părintele duhovnicesc al tuturor celor din obște.
6 În slujirea sa, arhiereul este chemat să manifeste dârzenie întru apărarea credinței, în relație cu eterodocșii și întru promovarea unei vieți curate. Chipurile Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Vasile cel Mare sunt elocvente în acest sens pentru orice slujire arhierească. Încrederea preoților și credincioșilor în ierarh se menține atunci când aceștia arată fermitate întru apărarea credinței și a unei viețuiri creștine curate.
7 Lăcomia pântecelui, desfrânarea și iubirea de arginți înrobesc astăzi lumea cu lanțurile sclaviei păcatului. Multe păcate sunt legiferate între așa-numitele "drepturi ale omului". Potrivit moralei creștine omul are doar îndatoriri: față de Dumnezeu, față de aproapele și față de creație.
Într-o atitudine de părtășie în dragoste și în durere cu viața lumii în general și cu viața românilor în particular, părintele Petroniu ne-a comunicat cele de mai sus. Sunt gânduri exprimate dintr-o inimă continuu rugătoare, dintr-o minte luminată de smerenie, dintr-o experiență de aproape un secol de viață. În cuvinte simple, dar directe, în exprimări altoite pe tradiția Bisericii, părintele Petroniu ne-a comunicat viziunea sa asupra misiunii ortodoxe, asupra slujirii monahale și arhierești în Biserică. Îi mulțumim cu recunoștință și ne încredințăm rugăciunilor Preacuvioșiei Sale.

Află cum poți prelua titlurile din Doxologia
în saitul sau blogul personal!
Citeşte alte articole despre: Cuvântul ierarhului, călugărie, manastire, om