Troparul Sfintei Cuvioase Matroana, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Matroana, duhul tău.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Să cântăm Domnului toate...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind întotdeauna Îndumnezeită cu Cetele îngereşti, prin împărtăşirea cea Dumnezeiască Sfântă Matroana, miluieşte cu rugăciunile tale pe cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aprinzându-te cu totul de Dumnezeiasca dragoste, cu ploile înfrânării ai stins văpaia plăcerilor celor pierzătoare de suflet.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-te-ai vas cinstit al Stăpânului, Sfîntă Matroana, curăţindu-ţi inima de patimile trupului prin nevoinţe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut lumii Dumnezeiască mântuire şi chemare din nou, mântuieşte cu rugăciunile tale pe cei ce aleargă cu credinţă către tine, Preacurată.

Cântarea a 3-a. Irmos: Tu eşti Întărirea celor...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu toiagul Dumnezeieştii credinţe ai tăiat marea patimilor, Dumnezeieşte, arătând sufletelor, sfinte, calea trecerii celei drepte.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai înfrumuseţare sihaştrilor, cu adevărat preacinstită, dobândind viaţa sihaştrilor cea curată şi fără de prihană.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dezbrăcatu-te-ai de omorârea patimilor celor făcătoare de stricăciune, Mărită Matroana şi prin vieţuirea cea cu dreaptă credinţă ai dezbrăcat pe vrăjmaş.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Împreunatu-s-a în pântecele tău Ziditorul trupului, Preacurată, rămânând Cel Ce a fost şi mai înainte, ca să dăruiască oamenilor cele bune.

Irmosul:

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu picăturile lacrimilor tale ai adăpat inima ta şi prin Dumnezeiescul har ai crescut spic însutit al faptelor celor bune, o, Sfântă Matroana.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întărindu-ţi armele cugetului către Hristos, nu te-ai clătinat de supărările demonilor celor vicleni, vrednică de laudă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cuget viteaz lăsându-ţi soţul şi tulburarea vieţii, ai poftit jugul lui Hristos şi ai mers în urma Lui.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nepărăsind cele cereşti, Dumnezeu se smereşte în pântecele tău şi Se măsoară Cel Nemăsurat, Preacurată, risipind greşelile lumii celei nemăsurate.

Cântarea a 5-a. Irmos: Mânecând strig către...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtând veşmântul cel sfânt, o, Sfântă Matroana, pe vrăjmaşul cel făcător de rău l-ai îmbrăcat cu ruşine.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cele trecătoare le-ai schimbat cu cele ce vor să fie şi în locul soţului ai dobândit pe Logodnicul cel fără de moarte, pe Luminătorul sufletelor noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Aducând rugăciune de toată noaptea Stăpânului, Sfântă Matroana, ai adormit dezmierdările trupului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut pe Stăpânul celor morţi şi al celor vii, omoară patimile inimii mele, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o pasăre de bun viers, cântând cu dulceaţă în crângul nevoinţelor, ca pe nişte păsări înţelegătoare, ai atras adunare de sfinţite femei, scăpând cu duhul de mrejele vrăjmaşului, Sfântă Matroana.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Trupul stăpânind cu iubirea de înţelepciune şi înfrânând patimile, preacuvioasă, iar frumuseţea sufletului vădit pregătind-o lui Hristos, te-ai arătat frumoasă şi bineîmpodobită, Sfântă Matroana, de Dumnezeu înţelepţită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Viaţa cea îngerească ai poftit pe pământ, lăudând neîncetat pe Cel Ce S-a Întrupat pentru noi din Preacurata Fecioară, pentru mulţimea bunătăţii şi firea femeiască a întărit asupra vrăjmaşului celui viclean.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Robită era firea oamenilor păcatului; dar ai slobozit-o din acea robie rea tu, Născătoare de Dumnezeu, născând pe Stăpânul tuturor, Care ne-a arătat nouă uşile vieţii, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus...

Trupul tău cu postul ţi-ai topit, în mijlocul bărbaţilor locuind, Sfântă Matroana, în rugăciune ai zăbovit, Stăpânului Dumnezeieşte slujind. Pentru Care toate le-ai lăsat, cu cuvioşie viaţa săvârşindu-ţi.

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii evrei în cuptor...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o turturea preafrumoasă ţi-ai păzit lui Dumnezeu buna feciorie a întregii înţelepciuni, prin nerodirea patimilor, fericită, îmbogăţind cu adevărat pe cei ce s-au mântuit prin tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lăsând lumea şi cele cinstite ale lumii, cu încredinţarea cea întru Dumnezeu ţi-ai împodobit acum moştenirea cea mai presus de lume, ca ceea ce ai fost cu adevărat podoaba sihaştrilor, Sfântă Matroana.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezlegând blestemul Evei, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, ai născut, Fecioară, pe Dumnezeul tuturor, în chip de negrăit zămislindu-L şi mai presus de minte născând pe Cel ce este Mântuirea oamenilor.

Cântarea a 8-a. Irmos: Cei ce s-au făcut cu harul...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfrumuseţându-ţi sufletul cu obiceiurile dreptei credinţe, Sfântă Matroana, cu har Dumnezeiesc ai adus lui Dumnezeu ceată de fecioare, care cântă: Binecuvântaţi toate lucrurile pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ploile sudorilor tale, prin Dumnezeiescul har, usucă ploile patimilor cele tulburi, Sfântă Matroana şi adapă întotdeauna inimile celor ce aleargă cu credinţă către tine: pentru aceasta te cinstim pe tine întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Într-armându-te cu armele credinţei şi ale înfrânării, nu ai fost rănită de săgeţile dezmierdării, petrecând în mijlocul bărbaţilor; iar pe cel ce a rănit odinioară pe Eva l-ai rănit cu suliţa înţelepciunii, Fericită Matroana.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată Fecioara, precum zice Isaia cu Duhul, a luat în pântece pe Cel Ce ne-a mântuit pe noi din pântecele iadului, care strigăm cu dreaptă credinţă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Cei ce s-au făcut cu harul Tău biruitori ai tiranului şi ai văpăii, tinerii cei ce au păzit foarte poruncile Tale au strigat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Înfricoşatu-s-a tot auzul...

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu ca o porumbiţă Dumnezeiască, cu aripi poleite de virtuţi, Mărită Matroana, ai zburat în sus. Şi acum te odihneşti acolo unde sunt cetele preacuvioşilor, adunarea drepţilor, veselia cea veşnică şi bucuria cea nespusă.

Stih: Sfântă Cuvioasă Matroana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind de Soarele Cel Neapus, Care a Strălucit din Femeie, pentru milostivirea îndurărilor, lesne ai trecut, curată, calea nevoinţei cea cu greu de trecut, arzând pe demoni şi patimile trupului uscându-le.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfânta pomenire a ta ne-a răsărit nouă, mai luminat decât soarele, luminând inimile şi cugetele noastre. Întru care adu-ţi aminte de noi cei ce o săvârşim cu credinţă, Preacinstită Matroana, ca una ce ai cu adevărat îndrăznire către Hristos.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară, Ceea ce porţi în mâini pe Cel Ce cu un semn poartă toate, scapă-mă de mâna celui străin cu a ta mijlocire şi cu lumina ta luminează gândul meu şi-l înstrăinează de patimile cele ce în chip neruşinat se luptă cu mine neîncetat.

Irmosul:

Înfricoşatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu pogorâre; căci Cel Preaînalt de voie S-a pogorât până şi la trup, din pântece Fecioresc făcându-Se Om. Pentru aceea pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu credincioşii o mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Împiedicând cu cuget bărbătesc cugetele vrăjmaşului, Sfântă Matroana, ai alergat către viaţa cea duhovnicească, bucurându-te cu adevărat şi neabătut săvârşind călătoria, ai luat de la Hristos harul Duhului, ceea ce eşti gânditoare de Dumnezeu. Drept aceea verşi râurile vindecărilor celor ce cu dragoste cinstesc pomenirea ta, pururea pomenită, lauda sihaştrilor. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Laudă de mulţumire după datorie aduc ţie, Stăpână, ca văduva aceea doi bani, pentru toate harurile tale. Că tu te-ai arătat Acoperământ şi Ajutor, scoţându-mă întotdeauna din ispite şi din scârbe. Pentru aceea, ca din mijlocul cuptorului celui cu văpaie, izbăvindu-mă de cei ce mă necăjesc, strig către tine din inimă: Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi, rugându-te Fiului tău şi Dumnezeu, iertare de greşeli să mi se dea, căci pe tine te am nădejde eu, nevrednicul robul tău.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-L pe Cruce, a glăsuit lăcrimând şi cu amar a strigat: Lumea se bucură luând mântuire, iar pântecele meu se aprinde văzând Răstignirea pe care o rabzi pentru milostivirea milei, Dumnezeule Preabunule, Îndelung Răbdătorule Doamne, către care să strigăm cu credinţă: milostiveşte-te spre noi, Fecioară şi ne dăruieşte iertare de greşeli nouă, celor ce ne închinăm cu credinţă Patimilor Lui.