Viața Sfântului Nou Mucenic Timotei Esfigmenitul

Vieţile Sfinţilor

Viața Sfântului Nou Mucenic Timotei Esfigmenitul

    • Viața Sfântului Nou Mucenic Timotei Esfigmenitul
      Viața Sfântului Nou Mucenic Timotei Esfigmenitul

      Viața Sfântului Nou Mucenic Timotei Esfigmenitul

Cei doi soți și-au luat rămas bun de la fiicele lor și s-au dus la Kidonia, unde soția lui a intrat într-o mănăstire de maici. Triantáfillos s-a dus la Muntele Athos și a intrat în Marea Lavră, unde lucra ca grădinar. Mai târziu s-a călugărit în aceeași mănăstire și a luat numele de Timotei. A rămas la Marea Lavră șase ani, sporind duhovnicește. Mai apoi s-a mutat la mănăstirea Esfigmenu unde, cu timpul, a luat schima mare.

Sfântul Timotei, după numele său de botez Triantáfillos, s-a născut în satul Paraora, județul Kessani, Tracia.

A fost căsătorit și a avut două fete. Din lucrarea diavolului, soția lui Triantáfillos l-a lăsat cu cele două fiice, s-a convertit la credința musulmană și s-a căsătorit cu un turc.

După o vreme, Triantáfillos i-a trimis vorbă soției sale îndemnând-o să se întoarcă la Ortodoxie. Se pare că ea a răspuns că se învoiește, căci se căia pentru părăsirea familiei și pentru apostazia sa, dar nu putea să scape îndată din starea în care se afla. Deci Triantáfillos s-a înfățișat cadiului și a cerut să fie tăiat împrejur. În acest chip voia să pară că primește religia islamică, dar de fapt făcea aceasta doar ca să-si poată scăpa soția. Deci Triantáfillos s-a împăcat cu soția, care a izbutit să rupă legătura cu soțul ei musulman. Ei s-au dus să trăiască la Kessani sub chip de musulmani, dar în ascuns erau creștin.

După câteva luni însă, cei doi și-au luat rămas bun de la fiicele lor și s-au dus la Kidonia, unde soția lui a intrat într-o mănăstire de maici. Triantáfillos s-a dus la Muntele Athos și a intrat în Marea Lavră, unde lucra ca grădinar. Mai târziu s-a călugărit în aceeași mănăstire și a luat numele de Timotei. A rămas la Marea Lavră șase ani, sporind duhovnicește. Mai apoi s-a mutat la Mănăstirea Esfigmenu unde, cu timpul, a luat schima mare.

Auzind de martiriul Noului Mucenic Agathanghel de la Esfigmenu, care fusese martirizat chiar în acel an, s-a născut și înlăuntrul său dorința de martiriu. A luat binecuvântare de la egumenul Eftimie și a plecat la Hellespont, unde s-a întâlnit cu preotul Gherman către care avea scrisori de recomandare.

Ajungând la Părintele Gherman, acesta i-a dat să poarte haine lumești și au mers amândoi în orașul Kessani, încercând să-i facă pe apostați să se întoarcă la credința creștină. Dar curând lucrarea lui a fost aflată de stăpânire și a fost prins și dus în închisoarea din Adrianopole. Acolo s-a întâlnit cu un alt călugăr, pe nume Varnava, care fusese pus la cazne de către musulmani.

Curând apoi preotul Gherman l-a vizitat în temniță și i-a adus Sfânta Împărtășanie. Amândoi au suferit multe necinstiri și chinuri, dar au rămas credincioși credinței lor creștine. Tăria celor doi creștini ortodocși îi stânjenea pe musulmani, care, în chip uimitor, i-au slobozit pe Eftimie și pe Varnava, dar au oprit pe Timotei, pe care l-au osândit la moarte. Curând apoi, la 29 octombrie 1820 i s-a tăiat capul, iar sfintele sale moaște au fost aruncate în râu.

Părți din veșmintele sale pătate de sânge au fost cumpărate de Gherman și date fiicelor mucenicului. Restul hainelor au fost trimise la Mănăstirea Esfigmenu din Sfântul Munte.

Citește despre: