Azi debutează „Colocviile Putnei“, ediţia a XVIII-a

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Azi debutează „Colocviile Putnei“, ediţia a XVIII-a

    • Azi debutează „Colocviile Putnei“, ediţia a XVIII-a
      Azi debutează „Colocviile Putnei“, ediţia a XVIII-a

      Azi debutează „Colocviile Putnei“, ediţia a XVIII-a

În perioada 20-23 iulie, la Mănăstirea Putna, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Sfintei Mănăstiri Putna organizează o ediţie aniversară „Putna 550“ a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei“ - ediţia a XVIII-a.

Mănăstirea Putna sărbătoreşte în acest an 550 de ani de la punerea pietrei de temelie: „În anul 6974 ş1466ţ, iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, Sfânta Mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna“ (Letopiseţul de la Putna nr. 2). Având în vedere acest lucru, în perioada 20-23 iulie, la Mănăstirea Putna, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Sfintei Mănăstiri Putna organizează o ediţie aniversară „Putna 550“ a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei“ - ediţia a XVIII-a.

Această ediţie aniversară este una bogată, atât prin numărul de comunicări înscrise, peste treizeci, cât şi prin conţinutul şi calitatea lor. Pe lângă participanţii consacraţi ai „Colocviilor Putnei“ din marile centre universitare din ţară (Iaşi, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Suceava) şi din străinătate (Viena, Moscova, Sofia), anul acesta vor participa în premieră şi istoricii - profesorul Guillaume Saint-Guillain de la Universitatea Picardiei „Jules Verne“ din Amiens, Franţa, şi profesorul Adam Kulhavý de la Universitatea Carolină din Praga, Republica Cehă. Printre contribuţiile remarcabile ale acestei ediţii aniversare se înscrie rezultatul unei colaborări inedite dintre Centrul „Ştefan cel Mare“ al Mănăstirii Putna, Academia Română şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), care a avut în vedere o analiză a manuscrisului slavon Ms. Slav 78, din colecţia Bibliotecii Academiei Române, manuscris care conţine Pomelnicul Mănăstirii Bistriţa. Cu ajutorul tehnologiei de vârf şi a experţilor de la INEC s-a reuşit scoaterea la lumină a textelor şterse din pomelnicul iniţial. Rezultatele acestei cercetări vor fi comunicate în sesiunea de deschidere a colocviului.

Dintre celelalte comunicări înscrise în program menţionăm „Spiritul Putnei. Moştenirea lui Ştefan cel Mare în veacul al XVIII-lea“ - a profesorului Ştefan S. Gorovei de la Iaşi, „O răscoală şi motivele ei - analiza unui document-cheie“ - a profesorului Oliver Schmitt de la Viena, „Fortificaţiile Mănăstirii Putna. Reconsiderări“ - a profesorului Adrian Andrei Rusu de la Cluj, „Călătoria lui Ştefan cel Mare la Istanbul. Text şi context“ - a profesorului Nagy Pienaru de la Institutul „Nicolae Iorga“ din Bucureşti.

Deschiderea simpozionului va avea loc astăzi, 20 iulie, la ora 16:00, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În cadrul festivităţii de deschidere din Sala Mare a Casei Domneşti se vor lansa ultimele numere apărute din Revista „Analele Putnei“ şi „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna“, volumul al II-lea. Mai multe detalii despre „Colocviile Putnei“, ediţia aniversară „Putna 550“, puteţi afla consultând pagina de internet a Centrului „Ştefan cel Mare“ - www.centrulstefancelmare.ro.

Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înfiinţat în data de 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În cursul activităţilor ştiinţifice circumscrise anului comemorativ „Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500“, în 2004, s-a conturat nevoia existenţei, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească şi să menţină interesul pentru cunoaşterea trecutului nostru şi care să impulsioneze cercetarea lui. Scopul centrului îl reprezintă cercetarea istoriei epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna. De la înfiinţare până în prezent, centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi la Institutul „Nicolae Iorga“ din Bucureşti şaptesprezece ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele „Colocviile Putnei“. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupaţie austriacă (1775-1918), începând cu ediţia a IX-a, Simpozionul „Colocviile Putnei“ cuprinde şi o secţiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.

Citește despre: