Străjerii Cetății, ediția a II-a

Arhiepiscopia Iaşilor

Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

    • Străjerii Cetății, ediția a II-a
      Străjerii Cetății, ediția a II-a

      Străjerii Cetății, ediția a II-a

În perioada 27-29 mai 2016, 150 de tineri din Arhiepiscopia Iașilor s-au întâlnit la Târgu Neamț în cadrul unui eveniment ce s-a intitulat Stăjerii Cetății. Întâlnirea, organizată de tinerii din ATOR Târgu Neamț, a avut ca temă: „Cine și ce mă ajută să-mi înving frica”. Pe parcursul celor 3 zile, prin dialog, conferințe și ateliere de lucru, participanții au încercat să identifice cauzele fricii și cum pot fi ele depășite. Evenimentul a fost animat de momente de dans și cântec menite să creeze amintiri frumoase tinerilor participanți.

Vedem că tot mai mulți oameni astăzi vor să ne prezinte pericolele la care ne putem expune la orice pas. De fapt, ei ne prezintă propriile frici, pe care doresc să ni le impropriem la rândul nostru. Acest lucru se întâmplă încă din copilărie, de la părinții care au fost speriați de mici cu „Baubau” atunci când nu ascultau și care își sperie la rândul lor copiii, până la angajatori care prezintă angajaților pericolul de a-și pierde locul de muncă, inducându-le și lor propria frică de a da faliment. Pasăm frica de la unul la celălalt.

Tinerii din ATOR Tîrgu Neamț s-au întâlnit în perioada 27-29 mai 2016 pentru a dezbate tema „Cine și ce mă ajută să-mi înving frica”. Aici, în grupuri de discuții, am descoperit împreună că cea mai mare piedică în a ne împlini visul este frica, de fapt numai un prag ce trebuie doar depășit. Numai pășind peste el, tinerii vor obține libertatea de a crea și de a trăi prezentul fără să se mai gândească la viitorul care este atât de nesigur. Am crezut că, dacă vom căpăta o anumită experiență de viață, vom călători mult, vom avansa la locul de muncă, automat va veni și eliberarea din temnița fricii. Am realizat însă că schimbarea nu vine din aceste lucruri exterioare, ci din interior, adică dintr-un dialog cu noi și cu Dumnezeu, care mereu stă pe banca din fața casei noastre și așteaptă să-I facem semn să vină până la geam și să ne dea soluția la fricile noastre.

Mai există un pericol: să nu ne mai fie frică de nimic în ce privește rănirea celuilalt. Se elimină din legi frica de a face rău aproapelui în schimbul plăcerii. La această întâlnire am învățat că nu putem fi mai aproape sufletește decât atunci când toți ne spunem rugăciunea de seară și dimineață, chiar dacă suntem foarte obosiți. Când sunt singur în cameră, mai mult că sigur nu-mi voi spune rugăciunea, însă la ateliere am întâlnit tineri care nu puteau să nu mulțumească lui Dumnezeu pentru ziua ce a trecut. Am fost surprins întrebându-mă cum poate un tânăr în aceleași condiții de trai să se roage și să nu fie captat de Facebook, filme, distracție și să aleagă să rostească rugăciunile de dimineață drept mulțumire lui Dumnezeu, chiar și pentru faptul că sărăcia nu i-a permis până acum să plece din satul natal.

Pe lângă relațiile stabilite, întâlnirea a fost și un prilej de a realiza o incursiune în timp cu ajutorul tinerilor străjeri ai cetății, care au pregătit un moment de dans medieval și au prezentat modalitățile de luptă și armele folosite în războaie. Ne-am luat rămas bun prin vizionarea unui filmuleț cu fotografiile din timpul întâlnirii și împărtășirea experiențelor din aceste zile.

Gândul cu care am plecat acasă a fost a transmis de Pr. Protos. Nicodim Petre, inspector eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Iașilor: „Momentan nu vedem în totalitate rostul acestor întâlniri. Însă, în fața unei situații în care frica ne va împiedică să ne împlinim visurile, ne vom aduce aminte de această întâlnire. Dacă vom pleca în străinătate, ne vom aduce aminte de bucuria comuniunii de aici. Dacă vom înțelege rostul Sfintei Liturghii, sigur peste câțiva ani vom trăi fiecare minut din această slujbă adusă lui Dumnezeu. Toți suntem chemați să Îl mărturisim pe Dumnezeu, păcătoși sau nu, pentru ca și Hristos Domnul să mărturisească înaintea lui Dumnzeu Tatăl la Judecată și să ne adăugăm cetei drepților.” Închei prin a aminti cuvintele psalmistului David: „Domnul este luminarea mea și mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este sprijinitorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?” (Ps 26, 1-2)

(Vasile Raj Bostan, ATOR Iași)

Citește despre: