Doxologia

Fiind întrebaţi de filosofii antichităţii ce înseamnă a fi creştin, gânditorii ucenici ai lui Hristos, din primele secole, nu au apelat la un set de definiţii, nici la vreo prezentare sistematică a unei concepţii de viaţă religios-morale. Fireşte, astfel de lucruri nu găsim nici în Sfintele Evanghelii. Răspunsul lor, însă, era formulat în sentinţe paradoxale, antitetice, singurele pe măsură a surprinde ceva din însemnătatea acestei calităţi sfinte.

Pentru autorul necunoscut al „Epistolei către Diognet” (sec. II d.Hr.), din care redăm mai jos un scurt fragment, a fi creştin înseamnă a fi „ca toată lumea” şi totodată „cu totul altfel”. Nu îmbrăcămintea, nici hrana, nici locuinţa îi defineşte pe creştini, ci prezenţa lui Hristos în sufletul şi viaţa lor, care, reactualizată prin Sfânta Împărtăşanie dar şi printr-un efort cotidian, face ca „normalul”  să devină „cu totul altfel”.