Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

    • Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare
      Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

      Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

    • Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare
      Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

      Ctitoria lui Petru Rareş de pe Muntele Rarău, în straie de sărbătoare

Mănăstirea Rarău din judeţul Suceava este oază de linişte pentru sutele de credincioşi care vin să se roage aici atât în ziua hramului, pe 15 august, cât şi în duminici şi sărbători, dar şi în zilele obişnuite. Vechea aşezare monahală în care ostenesc în prezent 18 vieţuitori adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută ca „Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Rarău“.

Mănăstirea Rarău se află pe Muntele Rarău, la aproximativ 25 de kilometri de la poalele acestuia, în satul Chiril, comuna Crucea din judeţul Suceava. Schitul Rarău, veche ctitorie a lui Petru Rareş din 1541, a fost strămutat în taină în 1776 în locul în care se află astăzi, de pe cealaltă parte a muntelui. Tradiţia locului consemnează că această mutare a avut loc la porunca şi sub călăuzirea Maicii Domnului. Tot atunci a fost strămutată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Construcţia Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“ s-a încheiat în anul 1800 cu ajutorul familiei Balş, care a şi donat noului aşezământ sute de hectare de teren şi pădure. În 1877, regele Carol I, noul proprietar al moşiei Balş, va dispune ca toate reparaţiile şi întreţinerea lăcaşului să se facă din veniturile moşiei. La începutul sec. al XX-lea, aşezarea monahală este ridicată la rangul de mănăstire. În 1959 revine la statutul de schit, redevenind mănăstire abia după 1990. Noua biserică a mănăstirii a fost sfinţită de vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul în anul 2000.

La Schitul Rarău a vieţuit ieromonahul Daniil Sandu Tudor, membru al Rugului Aprins.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ a Mănăstirii Rarău este o construcţie din lemn, pe fundaţie de piatră. Turla este foarte largă, axată pe altar, naos şi o parte din pronaos. Pridvorul închis, adăugat în partea de sud a pronaosului, are intrarea prin vest, uşa fiind masivă, din lemn de stejar sculptat, iar lumina o primeşte de la două ferestre aşezate în partea sudică. Pardoseala este din dulapi de lemn. Faţadele exterioare sunt căptuşite cu scândură. Ansamblul mănăstiresc cuprinde, pe lângă Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, Paraclisul „Sfântul Ioan Bogoslovul“ care adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Evanghelistul, arhondaricul (spaţiu de cazare) şi o clădire în care locuiesc monahii de aici.

„Pelerinii ne mărturisesc minunile pe care Maica Domnului le face în viaţa lor“

La Mănăstirea Rarău ostenesc 18 vieţuitori care participă la Sfânta Liturghie ce se săvârşeşte în fiecare zi. Pe parcursul zilei, călugării au diferite ascultări.

„Vin credincioşii din toate părţile, şi de peste hotare, pentru a se ruga mai ales la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinii ne mărturisesc minunile pe care Maica Domnului le face în viaţa celor care i se închină cu credinţă şi cu evlavie“, a declarat protos. Veniamin Băican, stareţul Mănăstirii Rarău.

La hramul mănăstirii, Sfânta Liturghie este oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi. „Cu acest prilej, mulţi pelerini vin aici să se spovedească întrucât marele praznic este precedat de Postul Adormirii Maicii Domnului. După ce în ziua hramului oamenii se împărtăşesc, li se adresează cuvânt de folos duhovnicesc, astfel încât să plece la casele lor cu mulţumire sufletească. În ajunul sărbătorii se oficiază Privegherea şi se cântă Prohodul Maicii Domnului“, a mai spus protos. Veniamin Băican.